sâmbătă, 20 aprilie 2013

“Românizarea” nord-bucovinenilor


Multe lucruri năstrușnice și necugetate (să nu zic absolut stupide) am auzit și am citit până acum despre românii din ținutul nostru. Motivele apariției lor sunt ușor înțelese și explicabile, căci nimic nu răsare din senin. În spatele fiecărei dezinformări sau denaturări se ascund anumite interese. Dar larma ridicată în legătură cu faptul că în câteva localități din regiune a fost aplicată legea cu privire la statutul limbii române, atribuindu-li-se acestor cazuri unice amploarea de „românizare” a Bucovinei, mi se pare cu totul neîntemeiată și lipsită de sens.
În primul rând, ne face să ne întrebăm cum poate fi „românizată” Bucovina, dacă partea cea mai mare din teritoriul ei se află în România și este populată de români? În al doilea rând, cine și cum ar fi în stare să românizeze satele Voloca, Mahala, Iordănești, Pătrăuți, localitățile din raionul Herța și multe altele, dacă populația lor e aproape sută la sută alcătuită din români, iar portul, tradițiile, graiul, folclorul, arta populară sunt de sorginte românească. E ca și cum am spune că se rusifică Centrul spiritual al ortodocșilor de rit vechi de la Fântâna Albă, raionul Hliboca, sau se polonizează Crăsnișoara Veche, Panca, cătunul Arșița, pentru că în școlile de acolo au fost introduse lecții facultative de limbă și istoria culturii poloneze.
Continuarea articolului poate fi citită AICI


Niciun comentariu: