vineri, 6 iulie 2012

"Iniţiativa Românilor din Serbia" - prima asociaţie pur românească din Valea Timocului

La sfârşitul lunii mai, la Brestovac, românii din Valea Timocului au pus bazele unei noi asociaţii, "Iniţiativa Românilor din Serbia", prima de pe teritoriul sârb care nu acceptă în rândurile sale persoane care se declară vlahi, ci doar români. Pentru a afla mai multe detalii despre această nouă iniţiativă, am discutat cu fondatorul asociaţiei, Bojan Barbucic (Bojan Bărbuţă), un lider al românilor din Valea Timocului care nu doreşte să se declare vlah.




Reporter: Domnule Bojan Bărbuţă, aţi reuşit să înregistraţi oficial asociaţia "Iniţiativa Românilor din Serbia"?

Bojan Bărbuţă: Deocamdată, ne aflăm la etapa identificării şi selectării viitorilor membri. Întâi trebuie să vedem care dintre cei ce doresc să adere la viitoarea asociaţie sunt români adevăraţi. Îi trecem printr-un filtru. Nu acceptăm să avem mebri care astăzi îşi spun români, iar mâine, vlahi. Trebuie să facem o selecţie, să vedem cine şi cât de mult crede în această iniţiativă. Nu vrem membri care nu se simt români. Până în prezent, aproximativ 1.500 de persoane au fost la primărie şi s-au declarat români, pentru a face parte din iniţiativa noastră.

R: Ce doriţi, de fapt, să reprezinte această iniţiativă?

B.B: "Iniţiativa Românilor din Serbia" trebuie să fie o contrapondere la Consiliul Naţional al Minorităţii Vlahe, care susţine că limba noastră maternă este vlahă şi care încurajează utilizarea alfabetului chirilic. Noi ne dorim o instituţie curată, pur românească, în care toţi membrii să se declare români.

R: Ce statut urmează să aibă "Iniţiativa Românilor din Serbia"?

B.B: Vrem să devenim o federaţie puternică, serioasă, din care să facă parte nu doar românii din Valea Timocului, ci şi cei din Voivodina sau din restul zonelor locuite de români din Serbia. Românii din Voivodina, de exemplu, au şcoală românească, noi nu avem. Prin urmare, poate că şi cu ajutorul lor vom reuşi să facem demersuri în acest sens. Nu vom face nicio diferenţă între românii din Timoc şi cei din alte zone ale Serbiei.

R: Intenţionaţi ca, în cazul în care iniţiativa va avea succes, să deschideţi filiale şi în alte regiuni ale Serbiei?

B.B: Ţinând cont de faptul că ne dorim să devenim o contrapondere la Consiliul Vlahilor, vom avea exact ceea ce are şi acest consiliu. Mai mult, ne propunem să acoperim tot teritoriul Serbiei unde oamenii se declară români. Vrem să ne axăm pe patru segmente: cultură, informare, mass-media şi dezvoltare. Trebuie să sprijinim educaţia în limba română, biserica, deoarece toate acestea sunt foarte importante pentru poporul nostru. Ne dorim să fim sprijiniţi la maximum de Academia Română, de primăriile locale şi de toate instituţiile culturale din România. Trebuie să avem o colaborare bună cu Ţara. Numai dacă vom deveni o astfel de instituţie, vom putea face ceva concret pentru românii din Serbia.

R: Pe site-ul Ambasadei României la Belgrad, se menţionează că în Serbia există deja 12 organizaţii ale etnicilor români. Câte dintre acestea se ocupă cu adevărat de păstrarea identităţii româneşti în Serbia şi de ce a fost nevoie de încă o asociaţie a românilor?

B.B: Ceea ce vrem să facem noi nu este un lucru simplu şi de scurtă durată, ci un obiectiv destul de serios. Celelalte ONG-uri îşi spun asociaţii vlaho-româneşti. De exemplu, Centrul Cultural al Românilor din Serbia, pe care eu îl conduc, este o organizaţie pur românească şi nici măcar nu foloseşte cuvântul vlah în denumire. Deci, se poate face ceva. Vrem să devenim altceva decât există deja în Serbia. Totodată, aşteptăm sprijin din partea Preşedintiei României şi Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), de la Academia Română şi de la toţi fraţii din Ţară. Fără susţinere din partea Bucureştiului, nu vom reuşi. Trebuie să facem acest lucru împreună. De asemenea, intenţionăm să cerem Bucureştiului să ne ofere posibilitatea de a obţine cetăţenia română. Dacă acum ni se spune că nu există români în Timoc, odată ce vom avea dublă cetăţenie, sârbă şi română, nu se va mai întampla acest lucru, deoarece vom exista ca români şi în actele oficiale. Prin urmare, şi politicienii din România vor avea astfel interesul să ne ajute, inclusiv în ceea ce priveşte votul pe care l-ar putea obţine din partea comunităţii noastre româneşti din Serbia.

R: Veţi trimite o cerere oficială autorităţilor de la Bucureşti cu privire la obţinerea cetăţeniei române?

B.B: Da, vom trimite o astfel de cerere în aceasă toamnă. Vom face o campanie de informare intensivă, ca lumea să ştie care sunt actele necesare pentru obţinerea cetăţeniei române. Astfel vom pune punct manipulărilor şi asimilării românilor din Timoc. În momentul în care vom fi câteva mii de persoane cu cetăţenie dublă, sârbă şi română, autorităţile din Serbia nu vor mai putea spune instituţiilor europene că pe teritoriul sârb nu există minoritate românească.

R: S-a schimbat ceva în relaţia dintre statul sârb şi minoritatea românească din Valea Timocului în urma semnării de către Belgrad a Protocolului româno-sârb privind minorităţile din cele două state?

B.B: După semnarea documentului respectiv, s-a schimbat un singur lucru: în şcoala dintr-o localitate românească, au fost introduse alfabetul chirilic şi limba chineză ca limbă străină, în loc să ofere copiilor posibilitatea să înveţe limba română. Acesta este singurul răspuns al Serbiei la toate presiunile venite din partea României. Autorităţile sârbe nu au făcut nimic pentru minoritatea românească. Ne-au introdus alfabetul chirilic şi continuă să ne asimileze.

R: Înţeleg că, în ciuda tuturor insistenţelor Bucureştiului, românii din Valea Timocului nu au obţinut nimic din partea statului sârb.

B.B: Absolut nimic. Copiii noştri au primit manuale de limba chineză pentru şcoala primară, în locul unor manuale de limba română. Începând cu această toamnă, la Podgorac, localitate românească, 180 de copii români vor învăţa limba chineză, în loc de limba română. Vrem să schimbăm ceva în acest sens prin intermediul "Iniţiativei Românilor din Serbia". Însă, repet, nu vom putea face nimic fără sprijinul Bucureştiului. Vizita preşedintelui Traian Băsescu în Timoc a contat foarte mult pentru noi. Prin urmare, apelăm în continuare la sprijinul Preşedinţiei române, al DRP şi al celorlalte instituţii româneşti.

R: Credeţi că Belgradul va ţine cont de doleanţele dumneavoastră, odată înfiinţaţi ca o asociaţie bine consolidată?

B.B: Problema constă şi în faptul că noi, românii din Serbia, nu suntem organizaţi, ci suntem mai degrabă divizaţi. Din această cauză, sârbii profită de faptul că nu suntem uniţi. Toţi vor să conducă, să fie mari.

R: Aţi primit vreun semnal de la vreo asociaţie a românilor din Timoc că ar vrea să colaboreze cu "Iniţiativa Românilor din Serbia"?

B.B: Sigur, însă le-am spus că întâi trebuie să prezinte o adeverinţă de la primărie în care să se menţioneze că aparţin minorităţii române, nu vlahe. Fără această menţiune, nu avem ce discuta. Nu se poate să fii în acelaşi timp şi român, şi vlah. Aceasta este una dintre condiţiile de a fi primit în iniţiativa noastră.

R: Care este primul proiect pe care v-aţi gândit să-l realizaţi cu noua asociaţie pentru românii din Timoc?

B.B: Televiziune, biserică şi şcoală în limba română. Începem totul de la zero. Trebuie să stabilim relaţii cu România, deoarece acestea, practic, nu există. De asemenea, vrem să ne implicăm în dezvoltarea economică a zonei Timocului.

R: Aveţi intenţia ca pe viitor să fiţi reprezentaţi ca minoritate românească şi în Parlamentul de la Belgrad?

B.B: Odată înfiinţaţi, vrem să derulăm proiecte cu România şi cu instituţiile europene şi, cu siguranţă, ne vom axa şi pe linia politică. Ne-am dori un partid politic pur românesc, care să promoveze dezvoltarea Timocului şi menţinerea identităţii româneşti în întreaga Serbie.

Foto: Facebook/bojan.barbucic

Niciun comentariu: