marți, 3 iulie 2012

În vizită la Muzeul ostaşului român din Republica Moldova

Material realizat de Nicolae Ţîbrigan, înscris în concursul "Proiect România", organizat de Forumul Internațional al Jurnaliștilor Români (FIJR)

În vizită la Muzeul ostașului român „Memoria” din Republica Moldova „Trecătorule, mergi și spune Spartei că am murit pentru a ne supune legilor sale”, așa este gravat monumentul de la Porțile de Foc din Grecia închinat bravilor spartani în lupta contra perșilor.

Îmi amintesc de acest citat ori de câte trec prin părțile Floreștiului din nordul Republicii Moldova pentru a-l vizita pe unchiul Victor Țîbrigan. În ciuda obstacolelor și greutăților vremii, dânsul a reușit să înființeze în 2007 Muzeul ostașului român „Memoria” în comuna Vărvăreuca, raionul Florești. Să nu uităm că în acea perioadă întreaga republică era sub regim comunist, iar unchiul a colectat în jur de o mie de exponate: fotografii, documente istorice, amuniții din primul și al doilea Război Mondial, tablouri, obiecte de etnografie, cult și arheologie, și să le ducă pe toate în propria casă pe care a transformat-o în muzeu fiind forțat de împrejurări. Deși clădirea muzeul necesită reparații, iar condițiile actuale nu sunt adecvate pentru conservarea exponatelor, unchiul nu s-a lăsat descurajat și întreține acest muzeu din pensia personală. Din totdeauna l-am știut ca fiind un entuziast și sunt mândru că în Basarabia încă mai există astfel de oameni. Înseamnă că nu
e totul pierdut.

Mai mult decât atât, în 2003 a ridicat o cruce și a reparat fântâna de pe înălțimea Bortoasa, pe care localnicii o numesc acum „Fântâna Eroilor”. Anume acolo, în zilele de 13-14 iulie 1941, au căzut cu moarte de erou 35 ostași români din divizia 14 infanterie (regimentul 39 infanterie „Petru Rareș” și regimentul 24 artilerie) în lupta contra sovieticilor, majoritatea din ei fiind
înhumați în cimitirul comunei Vărvăreuca (Vărvăreni). Recent au fost descoperite osemintele unui ostaș român necunoscut chiar lângă fântână, fiind ulterior reînhumat. Abia în anul 2008 s-a inaugurat Troița maramureșeană donată de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor închinată celor 360 ostași români căzuți în luptele din lunca Răutului.

Mărturie asupra luptelor grele purtate de Armata Română (diviziile 8, 13, 14 infanterie române din Corpul 30 armată german) în zona localităților Florești, Vărvăreni, Movila Turcului, Ghândești stau armele, schijele, tuburile de cartușe ruginite descoperite de țărani în timpul
lucrărilor câmpului. Iată ce ne povestește un veteran al războiului antisovietic din 1941-1944 Căpitanul (r) Petre D. Sandovici, pe front sublocotenent, comandant de pluton în Regimentul 39 infanterie din Divizia 14 infanterie:

„Am participat în cadrul Regimentului 39 infanterie la luptele de apărare de pe valea Răutului, în perioada 12-18 iulie 1941, cănd Divizia 14 infanterie, căreia regimentul nostru îi era subordonat, asigura flancul drept al Corpului 30 armată german, ce ajunsese pe Nistru şi se pregătea să-l forţeze. La 17 iulie sovieticii au executat un nou atac, mai puternic şi mai periculos decât toate celelalte executate în zilele precedente. Mă găseam instalat cu plutonul de mitraliere pe o înălţime denumită „Bortoasa”, situată pe malul drept al Răutului, în zona de sud-vest de satul Gândeşti (astăzi Ghindeşti). După o puternică pregătire de artilerie, inamicul a atacat în forţă la batalionul 3 infanterie făcând o breşă largă în dispozitivul de apărare al acestuia, pe unde s-a infiltrat şi a căzut în flancul drept al batalionului 2, exact pe direcţia unde mă găseam instatlat cu plutonul meu de mitraliere. În sprijinul nostru au intervenit şi câteva avioane de bombardament în picaj germane, dar situaţia devenea extrem de periculoasă, sovieticii ameninţând să întoarcă flancul de sud al Diviziei 14 infanterie. Eforturile noastre nu au fost zadarnice, inamicul deşi a introdus numeroase forţe în luptă şi a fost puternic sprijinit de artilerie şi aruncătoare, nu a putut să ne clintească de pe poziţie. Pentru bravura, priceperea şi dârzenia cu care au luptat în această zi (17 iulie 1941), numeroşi ofiţeri şi ostaşi ai regimentului nostru au fost decoraţi. Căpitanul Mihai Tatu a fost distins cu Ordinul „Mihai Viteazul”, iar eu am primit Ordinul „Coroana României” clasa a V-a cu spade şi panglică de Virtute Militară (Spre cetăţile de pe Nistru, Bucureşti, 1996, pp 279-280)".

Pe 22 iunie 2012 se împlinesc 71 ani de la începutul campaniei de aliberare a Basarabiei de sub ocupația sovietică. Începând cu 22 iunie și până la 26 iulie 1941, pierderile armatei române s-au cifrat la 24.396 militari. Alături de localităţile unde românii au avut de înfruntat lupte decisive, glorioase, care au intrat în memoria naţională: Posada, Rovine, Podul Înalt, Călugăreni, Plevna, Griviţa, Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, se adaugă şi alte nume de localitatăţi, cu o rezonanţă eroică precum ar fi Ţiganca, Epurenii, Cania, Stoeneşti, Vărvăreni…

Cred că activitatea acestui muzeu va păstra vie amintirea despre jertfa lor, nu numai în
conștiința românilor din Republica Moldova, ci și a celor din Țară.

Niciun comentariu: