miercuri, 25 iulie 2012

E forfotă mare în Basarabia

Material realizat de Corina Cojocaru, înscris în concursul "Proiect România", organizat de Forumul Internațional al Jurnaliștilor Români (FIJR).

Impeachment-ul lui Basescu: între roșul european şi albastrul basarabean!
"- L-au detronat pe Băsescu!
- Au arătat aseară la Știri, fac referendum. Măcar să fi reușit să am documentele...
- Slavă lui Dumnezeu, păcatele și chinurile mele, pot să mă duc unde m-ar duce pofta fără rugă și închinăciune la birocrați, spune Femeia de 50 de ani, făcîndu-și semnul crucii."

E forfotă mare în Basarabia! Din clipa în care au văzut că cel care le-a ținut parte atâția ani este forțat să părăsească Palatul Cotroceni, basarabenii se panichează la gândul că nu vor mai avea posibilitatea să-și redobândească cetățenia pierdută cândva de bunicii sau părinții lor, atunci când a venit val-vârtej Rusia Comunistă peste ținuturile astea și a pus pecetea cu secerea și ciocanul peste tot românul din stânga Prutului.

„Scump pașaportul acesta roșu, scump, își amintește Femeia de 50 de ani.”

Nopți întregi petrecute sub ușa sediului Arhivei de Stat pentru a-și scoate copii sau avize la acte, ori să facă diverse corectări, pentru că funcționarii dinainte au scăpat greșeli grele la nume și prenume. Iar greul abia a început.

Instinctul psihologic spunea majorității că dacă vor depune dosarele în România, vor fi perfectate mai repede, așa că autocarele sunt luate cu asalt. Instituța statului, de la București, avea și ea o limită zilnică. Câteva sute de persoane pe zi. Femeia era în listă, cu numărul 1024, deci, nu! A plecat acasă pentru a veni săptămâna viitoare, cu o zi înainte, să doarmă în fața Autorității
Naționale pentru Cetățenie. A fost cap de listă, cu preț bun.

Când trec 10 luni de la depunerea dosarului, toți încep a deschide site-ul cetatenie.just.ro/Home/ORDINEANC.aspx. Cred că e cea mai accesată pagină web a momentului în Republica Moldova. Dezamăgire, dezamăgire, dezamăgire... sicrisoare recomandată. Răspuns pozitiv.

Cu fericirea în suflet, buletinul de identitate în mînă, 2 fotografii tip pașaport se prezintă la o altă coadă imensă formată la consulatul României de la Bălți. Nu mai contează, o va chema să depună jurământul.

„Închideți telefoanele mobile și în cea mai mare ordine și liniște parcurgeți drumul pînă la ghișeu!”, se aude vocea unui ușier, într-o română perfectă. Pentru bieții moldoveni, în acea clipă fiecare paznic, dacă vorbește românește, e mare persoană. Detectorul prin care a trecut la ușă i-a surprins telefonul pus la silențios. S-a enervat paznicul-ușier român și fără a asculta explicații a avut tentativa de a o „arunca” afară, era totuși ora 13:00, nu putea să facă asta dintr-o nebunie, la inițiativa unui funcționar mai cu carte, care, norocul femeii, se afla prin preajmă.

Peste două săptămâni va depune jurământul de credință Statului Român. Emoții și acum, doar că de alt gen. Paznicul sever era mai tăcut acum. Au jurat în unison că vor fi demni de acel certificat galben atât de râvnit și au plecat fiecare spre alte birocrații.

Femeia a decis, din nou să depună actele la București. A avut două tentative eșuate. Prima dată a uitat un act acasă, iar în cea de-a doua nu a reușit să se încadreze în listă. S-a plimbat până la București și înapoi, cum s-ar spune. Nu a știut că pentru depunerea actelor pentru CNP, și certificat de căsătorie, din martie 2012 trebuia să se programeze telefonic. Speriată că a venit și a treia oară fără treabă se ruga cu lacrimi la funcționarele din str. Pechea 20 să o primescă fără
programare, ultima pe listă. „E a treia oară când vin, nu pot să mă mai duc odată dezamăgită acasă!” A trebuit să se întrunească un consiliu pentru a-i decide femeii o soartă fericită. Va avea actele, peste 2 luni.

Și așa toți moldovenii, plîng și îndură: ironiile funcționarilor, ploi, arșiță și foame în fața ușilor cu cozi imense, doar pentru a avea pașaportul roșu.

Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie din România a eliberat în cursul anului trecut 4.921 de certificate de cetăţenie pentru persoane din Republica Moldova care au cerut redobândirea acesteia. Art. 11 din Legea 21/1991 republicată, prevede că "persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau dacă această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la
gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română".

Moldovenii care nu au reușit încă să-și depună dosarele sunt speriați, după evenimentele politice care au avut loc în București în luna iulie 2012. Președintele comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, Viorel Badea, a afirmat, într-o discuţie avută la 18 ianuarie cu un portal din R. Moldova că: "nu vom opri acest proces până la ultimul cetățean care va dori să-și redobândească cetățenia română". Și președintele moldovean, Nicolae Timofti spune că oricare va fi situația la București, sentimentele reciproce de frăție nu se vor schimba. Dar ce o
însemna asta!?

- Și ce dacă prim-ministrul Vlad Filat a tăiat sârma ghimpată de pe Prut!? Eu o aveam în suflet, și în viza din pașaport și în cei 500 de euro din bancă, necesari pentru deschiderea vizei, spune Femeia de 50 de ani, care și-a recăpătat cetățenia. Gata s-a dus! Acum chiar că s-a tăiat sârma
ghimpată! Am avut senzația că am rupt un lanț greu și gros în clipa în care mi-a înmânat doamna de la ghișeu pașaportul roșu pe care scrie „România”. Doamne, voi nu înțelegeți cît de greu le e celor cu pașaportul albastru!

Și pleacă toți ca unul spre eliberare. Chiar dacă presa europeană publică diverse articole în care se spune că România bagă în UE "pe uşa din dos" cetăţenii din R. Moldova. Și chiar, sunt mulți basarabeni speriați, care vor mai sta să îndure ploi și frig, și vorbe grele, în limba lor. Unii o fac chiar acum, doar să poată spune că sunt „Acasă” și pe celălant mal de Prut.

Maluri de Prut

Curge Prutul între noi și plânge
Că ni-i greu și lui la fel îi greu
La un val de apă, 3 de sânge
Bietul Prut uitat de Dumnezeu.
Lumea se mai stinge se mai naște
E ghimpată sârba dintre frați
Vom avea și noi o zi de pașe
Hai români din moarte înviați.
Dar de peste Prut ridică frate
Ochii tăi de-a dreptu-n ochii mei
Le vom face rând pe rând pe toate
Dacă eu mai vreau și tu mai vrei.
Maluri de Prut, apă în ștreang
Maluri de Prut, apă în ștreang
Nu va fi nici urmă dintr-o apă
Care ne-a durut și ne-a rănit
Va rămâne alt pământ să-ncapă
Prutul ca o muchie de cuțit.
Curge Prutul între țări române
I se-aude plângerea în Carpați
Olt și Mureș sar ca să-l îngâne
Jiu și Nistru voi ce așteptați?
Și din cer întregul loc arată
Ca un rai însângerat la brâu,
Vino frate să legăm odată
Malurile tragicului râu.
Adrian Păunescu

Niciun comentariu: