duminică, 24 iunie 2012

Ion Botoş, păstrătorul partimoniului maramureşean din dreapta Tisei

TRADIŢIE < Cel mai vechi exponat este o monedă ce datează din perioada dacică

După ce a adunat o viaţă mai multe obiecte care au ceva de spus despre istoria dezvoltării românilor din Apşa de Jos, Ion Botoş, din aceeaşi localitate, a hotărât să le aşeze frumos într-un muzeu. În 2004, la etajul doi al casei unde locuieşte le-a pus pe fiecare la locul ei. Dar bărbatul spune că nu se va opri aici. Ar vrea să-l lărgească edificând un muzeu al ţăranului român, pe care să-l înregistreze ca instituţie juridică.

„Veţi găsi la Apşa de Jos un muzeu al satului tare fain. Un locuitor de acolo l-a făcut”, ne spune Vasile Ona din Slatina, raionul Teceu, Ucraina. Ajunşi la faţa locului, găsim o casă făcută după ultimele tendinţe, cu poartă mare de fier, cu două niveluri, grădină cu flori în faţă şi un câine care este stăpân peste toate. Ion Botoş, stăpânul casei, ne deschide poarta şi ne invită în lumea lui, unde trecutul se îmbină armonios cu prezentul. Puţin mai în spate, ascunse parcă de ochii lumii, oale de lut, ţoale, instrumente de muncă vechi. „Mai întâi intrăm în casă, pe urmă explorăm restul gospodăriei”, ne îndeamnă gazda, în timp ce se uită ca toţi să se încalţe în şlapi.

Al doilea nivel

Cum păşim pe covorul moale din odaie, suntem direcţionaţi spre scara care urcă la următorul nivel. Păşim atent în timp ce privim cu interes pereţii ornaţi cu fotografii din care zâmbeşte stăpânul casei, alături de mai multe personalităţi din România, cum ar fi Ion Iliescu, Traian Băsescu, regretatul Patriarh Teoctist şi mulţi alţii.

Lămpile vechi, conectate la curentul electric, îţi dau impresia că ai intrat într-o casă ţărănească de acum o sută de ani. Cu cât urcăm scările, avem în faţă, tot mai mare, un tricolor, pe care se observă mai multe semnături. „Acest tricolor l-am primit în 2008, de la o moldoveancă ce-şi făcea studiile la Alba Iulia. Eram la sărbătoarea împlinirii a 90 de ani de la Marea Unire şi a fost semnat de toţi participanţii. Eu l-am luat şi l-am adus în muzeu”, povesteşte mândru Botoş.

„Atlasul lingvistic moldovenesc”

Puţin mai încolo sunt puse la loc de mare cinste cărţi, acte vechi, diplome şi medalii adunate de-a lungul timpului. „Iată, cu această carte ar trebui să se mândrească Republica Moldova”, spune Botoş, în timp ce scoate de pe un raft „Atlasul lingvistic moldovenesc”. „Sunt acte şi cărţi adunate de la oamenii din sat şi din împrejurimi. Dacă mai apare ceva nou, întotdeauna adaug la colecţia mea”, comunică bărbatul care ne invită să trecem mai departe.

Într-o ladă mare sunt adunate mai multe monede. „Zestre pentru fete?”, întreb. „Una din ele s-a măritat deja, alta e în România. Dar acestea nu sunt cele mai scumpe monede. Am unele din perioada dacică”, ne îndeamnă Botoş să-l urmăm. Puţin mai într-o parte, într-un dulap de sticlă sunt puse pentru a fi admirate mai multe monede de diferite forme şi mărimi. „Acestea sunt cele mai vechi”, ne arată bărbatul.

Trecut şi prezent
În următoarea încăpere avem impresia că suntem într-un magazin, unde sunt atârnate spre a fi admirate costume naţionale maramureşene, opinci vechi de o sută de ani, fiare de călcat pe care abia le ţii în mână, de grele ce sunt, fuioare, un candelabru şi multe alte obiecte adunate de la oamenii din localitate. „În 2004, am deschis muzeul la etaj la mine în casă. Acum lucrez la înregistrarea muzeului ca instituţie juridică. Aş vrea să fac şi un muzeu al ţăranului român”, îşi împărtăşeşte planurile de viitor, în timp ce ne îndeamnă să ieşim afară să admirăm şi alte exponate.

Coborâm scările de lemn, vopsite şi intrăm într-o lume plină de tehnică modernă, ferestre termopan, parchet şi multe altele. După casă, aşezate pe o sfoară, se încălzesc la soare ţoale ţărăneşti, ţesute de mâinile trudite ale femeilor din localitate. „Iată aici va fi un muzeu al ţăranului român, în care vor fi depozitate toate exponatele pe care le-am adunat până acum şi pe care le voi mai găsi”, ne arată gazda. Mai multe unelte ale ţăranilor români din localitate, oale vechi, bibelouri îşi aşteaptă locul în viitorul muzeu.

Colecţionar şi jurnalist
Ion Botoş este un cunoscut promotor al românismului în regiunea Transcarpatia. În urmă cu 11 ani, a format asociaţia „Dacia”. „De-a lungul timpului, am organizat mai multe acţiuni de promovare a tradiţiilor româneşti. Anual, are loc concursul de poezie a lui Mihai Eminescu, Festivalul limbii române, concursul cunoaşterii operei lui Grigore Vieru. De menţionat că oferim şi premii. Astfel, câştigătorii concursului de cunoaştere a locurilor memorabile din România au ocazia să se odihnească la Băile Felix din Oradea”, enumeră Ion Botoş.

Botoş ne-a mai comunicat că lucrează ca jurnalist la Radio România Sighet pentru Transcarpatia, prezentând un program de 20 de minute „Nu uita că eşti român!”. Cinci ani a făcut muncă de jurnalist de plăcere, fără a i se plăti un salariu. După aceasta, a fost angajat cu contract de muncă.

Marina Lița

Niciun comentariu: