marți, 5 iunie 2012

Festivalul Creaţiei populare a românilor dintre raioane

Regiunea Transcarpatia cu reşedinţa la Ujgorod este împărţită în 13 raioane şi se învecinează la sud cu judeţele Satu Mare şi Maramureş. Acolo trăiesc circa 40-50 de mii de români (doar 32.500 s-au declarat la ultimul recensământ). Majoritatea românilor din regiune locuiesc compact la nordul Maramureşului, în 14 localităţi mai mari sau mai mici, unde limba română şi tradiţiile maramureşene s-au păstrat nealterate. Deşi învecinate, aceste aşezări rupte-n două aparţin administrativ-teritorial de raioanele Teceu sau Rahău. Cam la mijlocul distanţei pe hartă dintre centrele de raion se află satul Plăiuţ, cu peste 900 de români, ce aparţine comunei ucrainene Vodiţa (Apşiţa), cu 1.600 locuitori ucraineni sau alte etnii. Izolaţi între dealuri, la 10 -15 km de drumurile principale, plăiuţenii se simt maramureşeni şi români adevăraţi, chiar dacă mulţi dintre ei nu au fost niciodată în România. Paşapoartele trebuie vizate la Cernăuţi, operaţiune care înseamnă timp şi bani. (Despre un necesar Birou Consular la Slatina se vorbeşte de 10 ani, în van!).

Primarul Ivan Ivanovici Vatrala, chiar dacă nu vorbeşte româneşte, are printre străbunii săi pe familia Marina. Domnia sa afirma că nu sunt nici un fel de probleme cu etnicii români, că acolo toţi locuitorii comunei trăiesc în deplină armonie. Inclusiv la ziua satului românesc sau la acest Festival regional al Creaţiei populare româneşti, ce s-a desfăşurat duminica trecută la Plăiuţ au dat o mână de ajutor şi ucrainenii din Apşiţa. De altfel, la manifestare au fost prezenţi şi au luat cuvântul oficialităţi din administraţiile celor două raioane sau a Direcţiei Regionale pentru Cultură. Aceştia au acordat premii, diplome şi cadouri lucrătorilor merituoşi din învăţământ, cultură şi sănătate din comună. Organizatorii au primit Diplome din partea Consulatului Român şi a Federaţiei Comunităţilor Româneşti din Ucraina.

E. Sa Denisa Gabor, viceconsul al Consulatului General al României la Cernăuţi: "Sunt pentru a treia oară în mijlocul românilor din Transcarpatia, care m-au fermecat pentru că păstrează şi promovează tradiţiile străvechi româneşti şi maramureşene în aceste locuri minunate. Căldura oamenilor m-a impresionat de fiecare dată când am venit aici. Observ o strânsă legătură între românii de aici şi cei din judeţele Maramureş şi Satu Mare. Schimburi culturale şi economice se fac şi între românii şi ucrainenii din regiunea Cernăuţi cu judeţele Suceava şi Botoşani. Consulatul nostru încurajează aceste manifestări culturale".

Poetul Vasile Tărâţeanu, consilier al deputatului român Ion Popescu din Rada Ucrainei, i-a felicitat pe copii, părinţi şi profesori pentru păstrarea nealterată a limbii române şi tradiţiilor populare maramureşene. Dr. Ion Botoş, preşedintele Uniunii "Dacia" a românilor din Transcarpatia a prezentat delegaţiile din Cernăuţi, Maramureş şi Satu Mare. Asociaţia "George Coşbuc" din Slatina a fost prima organizatoare în 1990 a acestui Festival românesc, câteva ediţii intitulat "Mărţişorul". Preşedintele acesteia, prof. Gheorghe Opriş era la Baia Mare, la Olimpiada internaţională de limba română. Cei 9 elevi din Slatina şi Apşa de Mijloc s-au întors în Ucraina cu un premiu 3 şi două menţiuni. Cu preşedintele Asociaţiei "Ioan Mihalyi de Apşa", dr. Vasile Iovdi (Apşa de Jos), cu primarii Gheorghe Berinde (Biserica Albă), Nuţu Şiman (Apşa de Mijloc), Mihai Dan (Topcina), Vasile Buga, (Strâmtura) şi prof. Ion Huzău (Slatina) ne-am amintit de celelalte ediţii ale acestui festival anual românesc itinerant, care s-a desfăşurat în localităţile lor, prin rotaţie, în ultimii 22 de ani. Timp în care "Graiul Maramureşului" a scris constant despre comunităţile româneşti din dreapta Tisei.

Ediţia din acest an a Festivalului Regional al Creaţiei Populare Româneşti din Transcarpatia a fost organizată de Primăria Apşiţa, Şcoala Medie şi Căminul Cultural Plăiuţ. Şi-au dat concursul ansamblurile căminelor culturale şi şcolilor din localităţile amintite, dar şi alţi invitaţi din dreapta şi stânga râului de frontieră Tisa. Pe scena în aer liber au alternat preţ de câteva ceasuri cântecele şi dansurile româneşti şi ucrainene, costumele populare maramureşene, ucrainene sau huţule. De un succes aparte s-au bucurat cei din stânga Tisei, vestiţii solişti vocali Pătru Bârlea (Sighet), Maria Tripon (Negreşti-Oaş) şi rapsozii maramureşeni conduşi de violonistul şi solistul vocal Ştefan Rednic. În acest timp, primarul organizator şi gazdă, împreună cu directorul Şcolii Medii din Plăiuţ, prof. Nuţu Dan, se ocupau de oaspeţii ucraineni şi români servindu-i cu alese bucate tradiţionale locale. De menţionat este faptul că în zonă s-a reluat îndeletnicirea străveche a confecţionării costumelor populare maramureşene.

Printre invitaţii din România s-au numărat şi universitarii dr. Nicolae Hodor (Cluj), dr. Ilie Gherheş (Baia Mare), gen.(r) dr. Alexandru Leordean, preşedinte al Asociaţiei "Fiii Leordinei", prof. Miroslav Petreţchi, prim-vicepreşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România.

Mulţumim dlui dr. Ion Botoş şi celorlalţi plăiuţeni, care ne-au condus din Vama Slatina până la Plăiuţ (30 km, pe ziuă) şi ne-au adus înapoi (tot atâta cale, în noapte) mai bogaţi cu noi prietenii.

Sursa: Graiul

Niciun comentariu: