miercuri, 29 februarie 2012

Bibliotecă mobilă cu carte românească, la Cernăuți

Zilele acestea în regiunea Cernăuţi a început să funcţioneze o bibliotecă mobilă cu carte românească pentru etnicii români din nordul Bucovinei, iar în judeţul Suceava funcţionează o bibliotecă mobilă cu carte ucraineană pentru satisfacerea necesităţilor spirituale ale vorbitorilor de limbă ucraineană din sudul Bucovinei. Această nouă formă de activitate este rezultatul implimentării programului de colaborare între Biblioteca ştiinţifică universală regională „Volodymyr Ivasiuk” din Cernăuţi şi Biblioteca judeţeană „I.G.Sbiera” din Suceava. Acest program este finanţat de Uniunea Europeană. Intelectualitatea românească din Bucovina de Nord şi cea ucraineană din Bucovina de Sud nu o singură dată a abordat problema asigurării cu carte în limba maternă pentru românii din regiunea Cernăuţi şi ucrainenii din judeţul Suceava. Însă cea mai eficintă soluţie a oferit-o implimentarea programului de colaborare dintre bibliotecile principale din Cernăuţi şi Suceava, susţinut de partea comunitară. De menţionat că el se desfăşoară în cadrul programului trilateral Ucraina-România-Republica Moldova. Funcţionarea bibliotecilor mobile este un argument ponderabil al faptului că s-a trecut la realizarea în practică a programului dat. Aşa consideră şi Gabriel Cărăbuş, directorul bibliotecii „G.I.Sbiera” din Suceava:

„Proiectul nostru comun „Bibliotecile – porţi deschide spre cunoaştere” se află în cea de-a zecea lună de implimentare. Până acum am avut organizate două runde de activităţi cu participanţi şi o rundă de activităţi cu carte şi m-aş referi la dialogurile interculturale care au avut loc şi la Suceava, şi la Cernăuţi, cu participarea şi a bibliotecarilor, şi a scriitorilor de limbă ucraineană din judeţul Suceava şi a celor de limbă română din Cernăuţi. În luna august anul 2011 s-au desfăşurat aceste două runde de activităţi care au fost destul de fructuoase prin faptul că participanţii au donat din lucrările pe care le-au editat de-a lungul timpului, lucrări, care acum pot fi cunoscute publicului sucevean şi cernăuţean prin vitrinele care sunt organizate la sediile celor două instituţii. Ulterior am avut organizate în lunile noiembrie-decembrie, runda a doua de activtăţi pentru perfecţionarea bibliotecarilor şi, anume, valorificarea potenţialului informaţional al bibliotecilor publice cu workshop-ul biblionet „Lumea în biblioteca mea”, care a avut loc la Suceava şi o conferinţă internaţională, cu tema „Bibliotecile publice contemporane şi potenţialul informaţional”, conferinţă, care s-a desfăşurat la Cernăuţi. Aceste activităţi teoretice au fost completate cu unele activităţi practice, participanţii la acest proiect având posibilitatea să viziteze câte 5 biblioteci din judeţul Suceava, şi respectiv, 5 biblioteci din regiunea Cernăuţi. Din punct de vedere profesional, consider că cele două activităţi şi-au atins scopul. Bibliotecarii au reuşit să se cunoască şi astfel să aibă şansa ca în viitor să organizeze proiecte mult mai durabile”, a menţionat Gabriel Cărăbuş

În ultima decadă a lunii februarie biblioteca mobilă a ajuns în regiunea Cernăuţi şi se va afla mai mult timp la Biblioteca raională „Gheorghe Asachi” din Herţa, precum şi la bibliotecile din Crasna, Storojineţ şi Mahala.

La realizarea proiectului sunt antrenaţi şi oamenii de literă. Cum apreciază scriitorii români din regiunea Cernăuţi această acţiune am încercat să aflăm de la preşedintele Reuniunii Scriitorilor Români din oraşul Cernăuţi, Ilie Tudor Zegrea.

„Nu doar ca scriitor, dar şi ca simplu cititor, aş vrea să spun că orice carte nouă care a ajuns într-o bibliotecă din oraş sau din sat este o bucurie pentru mine. Bibilotecile publice din localităţile româneşti ale regiunii Cernăuţi duc lipsă de carte românească. Cărţile aduse în cadrul acestui proiect sunt ca o picătură de apă într-un ocean”, a conchis scriitorul Ilie T. Zegrea.

O bucurie mai mare pentru bibilotecarii din comunele româneşti ale regiunii Cernăuţi nu poate să existe, decât atunci când primesc noi fonduri de carte, aceştia recunoscând faptul că literatura în limba română care există în bibilotecile din nordul Bucovinei este mult prea departe de a satisface toate cerinţele cititorilor. Aceeaşi situaţie poate fi întâlnită şi în bibliotecile din unele localităţi din judeţul Suceava, unde trăiesc reprezentanţii comunităţii ucrainene. Cei implicaţi în derularea acestui proiect sunt siguri că vor urma şi alte proiecte, activităţi, care vor îndreptăţi aşteptările cititorilor din Ucraina şi România şi vor îmbogăţi fondul de carte în limbile română şi ucraineană.


Sursa: Vești din Nordul Bucovinei - UNION

marți, 21 februarie 2012

Concurs de poezie românească, desfășurat la Apșa de Mijloc (Ucraina)

În localitatea românească Apșa de Mijloc din regiunea ucraineană Transcarpatia (Maramureșul Istoric) s-a desfășurat, marți, a doua ediție a concursului raional de poezie românească, organizată cu ocazia Zilei internaționale a limbii materne, sărbătorită anual de românii de peste Tisa ca Ziua Limbii Române. La evenimentul desfășurat la școala din Apșa de Mijloc au participat 35 de elevi din localități precum Biserica Albă, Dobric și Plăiuț, care au recitat versuri scrise de mari poeți români, cum ar fi Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Bacovia sau Grigore Vieru. Concursul a debutat cu o odă dedicată limbii române și a continuat cu un recital despre istoria limbii poporului român. Cei prezenți la manifestarea culturală de la Apșa de Mijloc s-au delectat, la final, cu mâncare tradițională maramureșeană și, bineînțeles, cu muzica și dansurile specifice zonei Maramureșului.

Printre invitații la eveniment s-au numărat profesorul Taras Dațio, de la Universitatea din Ujgorod, președintele asociației Speranța din Slatina, Mihai Tocar, prezentatoarea TV Georgeta Marina, de la televiziunea regională din Ujgorod Tisa1”, precum și câțiva directori de școli și profesori din raionul Rahiv (Rahău). Cei prezenți la manifestare au discutat, printre altele, despre posibilitatea sărbătoririi Zilei Limbii Române pe data de 31 august, pentru a marca astfel evenimentul în aceeași zi cu românii din Republica Moldova și din România. Profesorii din școlile românești de peste Tisa urmează să adopte o decizie în acest sens în viitorul apropiat.

Evenimentul a avut loc cu sprijinul asociației Speranța (Slatina, Ucraina), al Clubului Maramureșenilor din dreapta Tisei și al Asociației Convergențe Europene (România). De asemenea, la buna desfășurare a Zilei Limbii Române a mai contribuit Biblioteca Metropolitană din București, care a făcut o donație semnificativă de carte pentru cei 35 de copii participanți la concursul de poezie.

Sergiu Dan

Sursa foto 2: www.cristiucana.wordpress.com

luni, 20 februarie 2012

Ucraina, un accelerat fără mecanic

Pe parcursul anului curent au fost efectuate mai multe sondaje ale opiniei publice din Ucraina cu privire la situaţia actualã a tânãrului stat ucrainean. Ultimul dintre ele s-a desfşãurat în perioada dintre 15-25 iulie în toate regiunile şi în Republica Automonã Crimeea. Au fost intervievaţi peste 2.000 de oameni.
Rezultatele lui sunt destul de semnificative. Şi ele ar trebui sã-i îngrijoreze atât pe politicieni, cât şi pe funcţionarii de stat, întrucât, deşi au trecut 20 de ani de la proclamarea Independenţei, în Ucraina aşa şi nu s-a format o opinie unanimã în ce priveşte direcţia dezvoltãrii ei. Un numãr foarte mare de cetãţeni nu au încredere în propriul lor stat, deşi declarã cã sunt patrioţi, cã ţin la istoria şi la cultura ucraineanã, cã sunt adepţi fermi ai unei singure limbi de stat.

Mândri şi independenţi, majoritatea dintre concetãţenii noştri ucraineni îşi afişeazã în mod deschis patriotismul. 72 la sutã din cei intervievaţi se considerã adevãraţi patrioţi ai ţãrii, sunt mândri cã trãiesc în Ucraina, pe care o considerã încã "maica" lor scumpã. Fiecare al doilea (!) este gata s-o apere cu arma în mânã. 68 la sutã din respondenţi considerã cã nimic şi nimeni nu poate ameninţa suveranitatea Ucrainei.

Cu toate acestea, unii dintre politicienii ucraineni de dreapta afirmã în permanenţã cã Ucraina se afla în primejdie, ca ar putea sã-şi piardã independenţa, proclamatã şi afirmatã cu douãzeci de ani în urmã. Ei se tem pentru suveranitatea lor asupra teritoriilor ce aparţin acum Ucrainei, indiferent când şi cum au au fost ele incluse între hotarele actuale ale ţãrii. Majortitatea dintre ei vorbesc despre ameninţãrile care, chipurile, ar veni din partea Rusiei, României şi altor ţãri vecine, politica acestora vizavi de Ucraina fiind revanşardã, dupã pãrerea lor.

Orice culoare ar fi avut cei care s-au aflat de-a lungul acestor 20 de ani sau se aflã acum la cârma statului, demnitarii ucraineni n-au fãcut şi nu fac altceva decât sã dea vina unii pe alţii, sã le punã în cârca rivalilor politici toate relele câte se întâmplã în ţarã, cãutând, totodatã, sã- şi mascheze interesele lor meschine.

Potrivit cercetãrilor efectuate, s-a constatat cã circa o jumãtate din populaţia ţãrii pledeazã pentru integrarea europeanã a Ucrainei, cea de a doua jumãtate tânjeşte dupã fosta Uniune Sovieticã. Un numãr mare de respondenţi considerã cã trãiesc într-o ţarã condusã de oligarhi, de mafioţi şi bandiţi, de oameni care pun interesele personale mai presus decât ale ţãrii. Mai bine de jumãtate din populaţe nu e mulţumitã de rezultatele conducerilor de pânã acum ale ţãrii. Cealaltã jumãtate nu crede conducãtorilor de astãzi ai Ucrainei, clasei politice ucrainene.

Datele sociologilor aratã cã un numãr destul de important din populaţia ţãrii doreşte sã plece peste hotare la muncã şi, dacã e posibil, chiar sã se mute definitiv cu traiul acolo. Directorul Centrului Ucrainean de Analiticã Socialã Evhen Filindaş menţioneazã, de exemplu, cã "Cea mai elocventã dovadã cã, timp de 20 de ani de independenţã, Ucraina a mers pe o cale greşitã este numãrul mereu în creştere al cetãţenilor, care vor sã plece din Ucraina pentru totdeauna. O asemenea tendinţã este înregistratã în rândul tineretului. Faptul ca atare constituie un fiasco al capitalismului sãlbatec prin care trece ţara începând din anul 1991".

Într-adevãr aşa este. Avem o totalã degradare economicã şi moralã a societãţii ucrainene. În locul înfloririi promise criza a cuprins toate sferele vieţii economice, social-politice, culturale. Experţii ucraineni prevãd intensificarea proceselor de emigrare. Din cauza faptului cã nu s-au deschis noi locuri de muncã şi cã preţurile la mãrfurile de primã necesitate cresc vertiginos peste noapte, cã reformele economice patineazã. Dacã în primii ani populaţia dorea sã plece la muncã în Occident, pentru a câştiga o bucatã de pâine mai uşor, acum procesul emigrarii a cãpãtat altã tendinţã. Circa 49 la sutã din tinerii de pânã la 30 de ani au declarat cã sunt gata sã plece din Ucraina pentru totdeauna. Cine va mai rãmane în ţarã?

În cei 20 de ani de independenţã s-a înrãutãţit nivelul de viaţã, a degradat cu mult sfera medicalã. A crescut îngrijorãtor şomajul în rândurile oamenilor apţi de muncã, precum şi numãrul celor bolnavi de tuberculozã, de SIDA, iar calitatea deservirii medicale e sub orice criticã. Creşte criminalitatea, corupţia, slãbesc pârghiile statului de drept, scade încrederea oamenilor în ziua de mâine.

Alt sociolog ucrainean, Viktor Nebojenko, directorul serviciului sociologic "Barometrul ucrainean", menţiona în timpul unei mese rotunde cã "Lipsa de orice perspectivã este cauza emigrarii oamenilor atât din zona de est, ca şi din cea de vest a ţãrii. Vãzând cã nu pot schimba nimic în propria lor ţarã, oamenii se strãduie sã-şi rezolve toate problemele plecând peste hotare". Tot el spune cã faptul acesta îi înrãieşte pe oameni, duce la radicalizarea relaţiilor dintre ei, la intensificarea încordãrii sociale.
Concluzionând, am putea spune cã Ucraina este la ora actualã asemenea uni accelerat care se mişcã cu o mare vitezã într-o direcţie necunoscutã, în locomotivele cãruia nu existã nici un mecanic.

Vasile Tărâţeanu, Cernăuţi

sâmbătă, 18 februarie 2012

20 de ani de relații diplomatice între România și Ucraina

Centrul Cultural şi de Informare din cadrul Ambasadei Ucrainei în România a organizat, vineri, o masă rodundă dedicată împlinirii a 20 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice ucraineano-române.

20 de ani de relaţii diplomatice ucraineano-române

Printre invitații la eveniment, oficiali din Ucraina și din România, s-au numărat Însărcinatul cu afaceri ad interim al Ucrainei la București, Viorel Kotik, decanul Facultății de Istorie, Studii Politice și Relații Internaționale din cadrul Universității din Cernăuți, Oleksandr Dobrianski, doctorul în economie Igor Zinko, profesor la Universitatea din Lviv, academiacianul Răzvan Theodorescu, profesorul universitar doctor Adrian Cioroianu, consilierul prezidențial Iulian Fota, directorul adjunct al Direcţiei Europa de Est și Asia Centrală a Ministerului Afacerilor Externe al României, Sorin Moldovan.

Află mai multe

Două ţări responsabile

Un potenţial colosal

Nu există probleme fără soluţie

Doua tari responsabile

În discursul de deschidere a evenimentului, reprezentantul Ambasadei Ucrainei la București, Viorel Kotik, a trecut în revistă o serie de aspecte considerate semnificative pentru București și Kiev. În șirul evenimentelor de importanță bilaterală trebuie menționată semnarea Tratatului de bună vecinătate și a celui privind regimul frontierei de stat. Prin încheierea acestor două documente, fundamentale pentru relațiile interstatale, ambele țări au demonstrat un exemplu de înaltă responsabilitate istorică, atât față de popoarele sale, cât și de procesele de consolidare a arhitecturii regionale și europene de pace, stabilitate și securitate” – a declarat oficialul, subliniind, totodată, că România se numără printre primele țări care au recunoscut independența statului ucrainean.

Un potenţial colosal

Diplomatul a menționat că interacțiunea româno-ucraineană are un potențial colosal, mai ales ținând cont de fapul că schimburile comerciale dintre România și Ucraina au ajuns în 2011 la peste două miliarde de dolari, spre deosebire de anul 2009, când acestea erau de 800 de milioane de dolari. Vorbind despre viziunea europeană a Ucrainei și României, Viorel Kotik a dat citire unui mesaj transmis de ministrul ucrainean de externe, Kosteantin Hrișcenko, omologului său de la București, Cristian Diaconescu. Reperele strategice asemănătoare şi posibilităţile vaste de consolidare continuă a relaţiilor dintre Ucraina şi România, în contextul bilateral şi internaţional, ne permit să privim cu optimism spre viitorul relaţiilor dintre statele noastre într-o Europă unită. În prezent, colaborarea ucraineano-română este marcată de o intensificare semnificativă a dialogului politic, precum și de interesul reciproc al statelor noastre în ceea ce privește dezvoltarea pragmatică a interacţiunii în diferite domenii” – se arată în scrisoare.

Nu există probleme fără soluţie

Însărcinatul cu afaceri ad interim al Kievului la București a subliniat, în încheierea discursului, că între România și Ucraina nu există și nici ar putea exista probleme care să nu poată fi soluționate.
Consilierul prezidențial pe probleme de securitate națională, Iulian Fota, a declarat că evenimentul dedicat împlinirii a 20 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice româno-ucrainene este oarecum parte a unei serii întregi de acțiuni desfășurate săptămâna aceasta și a unor evenimente care vor avea loc săptămâna viitoare, menționând că partea română lucrează asupra detaliilor vizitei la București a fostului secretar al Consiliului pentru Apărare și Securitate Națională a Ucrainei, Raisa Bohatiriova, numită zilele acestea în funcția de viceprim-ministru al sănătății. Aceasta demonstrează că între România și Ucraina, relațiile noastre diplomatice, pe toate palierele, merg foarte bine” – a remarcat Iulian Fota, subliniind că Ucraina a fost și continuă să fie un stat foarte important pentru România și că Bucureștiul a sprijinit și va continua să sprijine independența și integritatea teritorială a acestei țări.

Directorul adjunct al Direcţiei Europa de Est și Asia Centrală din cadrul MAE al României, Sorin Moldovan, a declarat, la rândul său, că cele două vizite recente ale miniștrilor de externe român și ucrainean la Kiev și București au pus, practic, bazele unui nou început în relațiile dintre România și Ucraina, amintind în acest sens protocolul de colaborare semnat între cele două ministere de externe.România, care a susținut dosarul Ucrainei la Bruxelles, va continua să sprijine aspirațiile europene ale statului ucrainean. De asemenea, România și-a manifestat sprijinul privind Acordul de asociere și creare a zonei de liber schimb dintre Ucraina și Uniunea Europeană” – a declarat reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe de la București, precizând că negocierile tehnice privind Acordul de asociere dintre Ucraina și Uniunea Europeană s-au încheiat și că urmează parafarea documentului.
Articol realizat de Sergiu Dan, pentru Agenția de presă RADOR

joi, 2 februarie 2012

Cernăuți: Invitație la Mărțișor

Societatea „Mihai Eminescu” din Cernăuţi îi invită cu drag pe toți doritorii de să ia parte la tradiţionala Sărbătoare a primăverii „Mărţişor”- ediţia XVIII, pe care o organizează anual .

Manifestarea va avea loc duminică, 4 martie 2012, în sala Palatului Academic al Universităţii Bucovinene de Medicină din Cernăuţi (str F. Şchiller, 11), cu începutul la ora 12.00.

Conducătorii colectivelor folclorice care doresc să participe, sunt rugați să anunţe în prealabil organizatorii despre intenția lor, până la 25 februarie 2012, la numerele de telefon (0038) 050627 4156; (0038) 0669155877pentru a concretiza scenariul şi numărul de participanţi. Organizatorii îşi rezervă dreptul de a reduce programul până la încadrarea în termenul-limită de închiriere a sălii şi utilajelor de sunet.

De asemenea, organizatorii evenimentului se mai adresează tuturor oamenilor de bună credinţă, persoane fizice şi juridice care doresc să sprijine această acţiune sau care doresc să susțină informativ sau publicitar sărbătoarea Mărțișorului.

Conturile bancare: Товариство румунської культури ім. М. Емінеску п/р 26004000254387 в ПАТ Укрсоцбанк, МФО 300023, м. Київ (în grivne) şi 57: /UKRSOTSBANK, KIEV, SWIFT UKRSUAUX, 59:/ 26003010073281 (EUR) TOV Rumunskoyi kultury, Tsentralna ploshcsha 9, CHERNIVTSI, CERNIVTSI REGION. (cu menţiunea – ajutor nerambursabil pentru activitatea Societăţii „Mihai Eminescu”)

Informaţii suplimentare, sugestii, propuneri de colaborare cu potenţialii sponsori – tel. (0038) 050-627 41 56; e-mail: vasilebycu@gmail.com.

Sunteți așteptați cu drag!

Prezidiul Societăţii de Cultură Română „Mihai Eminescu” din Regiunea Cernăuţi

Sursa: InfoPrut