miercuri, 9 noiembrie 2011

Teodor Baconschi: România şi Ucraina s-au angajat să construiască o bună vecinătate autentică


Ministrul român al afacerilor externe, Teodor Baconschi, a declarat miercuri, într-un interviu pentru AGERPRES, că România şi Ucraina s-au angajat să construiască o bună vecinătate autentică şi să rezolve, prin cooperare, problemele bilaterale moştenite sau apărute în timp.

Şeful diplomaţiei române a afirmat că Bucureştiul şi Kievul trebuie să aibă dorinţa reală de a impulsiona relaţiile bilaterale. Ministrul Baconschi a vorbit despre modul în care proiectul Bâstroe afectează relaţia dintre cele două state şi a propus soluţii la problemele cu care se confruntă minorităţile română şi ucraineană din cele două ţări.

Totodată, referindu-se la situaţia politică de la Kiev, ministrul Baconschi şi-a exprimat speranţa că autorităţile ucrainene vor implementa rapid acele măsuri care să restabilească încrederea partenerilor din UE în capacitatea Ucrainei de a consolida statul de drept.

Agerpres: Cu prilejul ultimelor contacte bilaterale dintre părţile română şi cea ucraineană, Bucureştiul a reliefat necesitatea creării unei atmosfere de încredere între cele două state. Poate România relansa relaţia cu Ucraina? Ce ar trebui făcut pentru aceasta, atât la Bucureşti, cât şi la Kiev?
Teodor Baconschi: Tratatul politic de bază din anul 1997 fixează ca elemente definitorii ale relaţiilor dintre România şi Ucraina buna vecinătate şi cooperarea. România şi Ucraina s-au angajat să acţioneze pentru construirea unei bune vecinătăţi autentice, pentru soluţionarea problemelor bilaterale, moştenite sau apărute în timp, folosind ca metodă cooperarea. România se pronunţă constant pentru dezvoltarea cooperării şi parteneriatului cu Ucraina nu numai în plan bilateral, ci şi în afaceri europene, regionale şi globale. Realizarea aspiraţiilor europene ale Ucrainei este o platformă pe care relaţiile bilaterale româno-ucrainene pot atinge o treaptă superioară. Este o concluzie care s-a degajat inclusiv din convorbirile de la Bucureşti cu ministrul ucrainean al afacerilor externe, Konstantin Grişcenko, în luna mai. Cred că ar trebui ca şi în România, şi în Ucraina, să existe dorinţa reală de a impulsiona relaţia bilaterală în două direcţii: de sus în jos, adică de la nivelul autorităţilor centrale către cele locale, dar şi de jos în sus, adică de la nivelul societăţii către nivelul central. Este genul de abordare pe care România l-a testat cu succes în trecut, în alte situaţii.

Agerpres: Au rămas câteva dosare nesoluţionate în relaţiile româno-ucrainene. Unul dintre ele este CIM Krivoi-Rog. Există paşi de răspuns ai părţii ucrainene?
Teodor Baconschi: România a investit foarte mult în acest proiect. Ne menţinem interesul pentru identificarea, prin consultări şi negocieri, a unei soluţii concrete, acceptabile, de recuperare a acestei investiţii. Suntem deschişi să studiem alternative. Soluţia care se va contura în final trebuie stabilită de comun acord, prin negocieri între statele interesate, deoarece investiţiile şi lucrările la CIM Krivoi Rog s-au realizat în baza unor acorduri interguvernamentale.

Agerpres: Cum afectează relaţia bilaterală proiectul Bâstroe?
Teodor Baconschi: Proiectul Canalului de navigaţie de mare adâncime în sectorul ucrainean al Deltei Dunării pe estuarul Bâstroe creează o serie de probleme legate de protecţia mediului, semnalate şi reţinute de structurile create în baza unor convenţii internaţionale la care România şi Ucraina sunt părţi. Noi cerem vecinilor noştri ucraineni să respecte obligaţiile ce le revin ca parte la aceste acorduri internaţionale.

Agerpres: Aţi putea puncta care sunt principalele probleme ale minorităţilor - a celei române în Ucraina şi a celei ucrainene în România?
Teodor Baconschi: Problemă care se regăseşte constant pe agenda întâlnirilor dintre România şi Ucraina, la toate nivelurile. Principiul urmărit şi pe care îl dorim consacrat şi în cooperarea cu Ucraina este acela ca minoritatea română din Ucraina şi minoritatea ucraineană din România să se bucure de drepturile specifice în conformitate cu normele europene şi internaţionale, la aceleaşi standarde. În acest sens, România se pronunţă pentru analizarea fără prejudecăţi a modalităţilor prin care poate fi îmbunătăţită situaţia minorităţilor română şi ucraineană, în scopul sprijinirii acţiunilor ce vizează păstrarea şi afirmarea identităţii lor culturale, lingvistice şi religioase. Există un format mixt de cooperare între România şi Ucraina în problematica minorităţilor - Comisia Mixtă - care trebuie utilizat mai bine, cu bună credinţă şi deschidere.
România si-a asumat încă din perioada anilor ‘90 promovarea politicilor de sprijinire a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de pe teritoriul său, precum şi instituţionalizarea cadrului legislativ în domeniu conform standardelor europene. Constituţia României asigură, din oficiu, un loc de deputat pentru fiecare minoritate naţională, inclusiv pentru cea ucraineană. În structura Guvernului României funcţionează un departament - Departamentul pentru Relaţii Interetnice - care gestionează problematica minorităţilor naţionale. Minorităţile naţionale beneficiază de fonduri importante din bugetul de stat pentru realizarea proiectelor lor identitare. În abordarea chestiunii minorităţilor naţionale, noi plecăm de la premisa că aceste comunităţi care convieţuiesc în România constituie o bogăţie culturală şi socială, chiar şi economică. Respectându-le drepturile acestor concetăţeni, ne respectăm pe noi înşine şi, în final, devenim mai puternici şi mai emancipaţi. Suntem gata oricând să le împărtăşim vecinilor şi prietenilor ucraineni tot ceea doresc în acest domeniu.
Spun aceasta pentru că suntem la curent cu problemele cu care se confruntă cetăţenii ucraineni de origine română din Ucraina, fie că este vorba de accesul neîngrădit la învăţământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române în administraţie şi în justiţie, finanţarea corespunzătoare a activităţilor culturale, precum şi a mass-media în limba română, păstrarea identităţii religioase, lipsa reprezentării parlamentare, sau de retrocedarea proprietăţilor care au aparţinut organizaţiilor comunităţii româneşti. Ne preocupă în particular practicile sistematice de influenţare a etnicilor români din unele zone ale Ucrainei de a se declara 'moldoveni'.

Agerpres: Kievul vorbeşte despre problema acordării în masă a cetăţeniei române locuitorilor din nordul Bucovinei. Care sunt dimensiunile reale ale acestui fenomen, câte mii de paşapoarte au fost acordate?
Teodor Baconschi: Cetăţenia română se acordă şi se redobândeşte pe baze juridice transparente, integral aliniate legislaţiei europene şi internaţionale, cum ar fi Convenţia europeană privind naţionalitatea (6 noiembrie 1997). Principiile pe care se bazează procesul sunt abordarea individuală, la cerere şi solid motivată şi nediferenţierea etnică sau pe criterii geografice.
Statistic, din 1991, nu au fost aprobate mai mult de 170.000 de cereri de redobândire a cetăţeniei române, solicitate dintr-un număr semnificativ de state. Cele mai multe solicitări de redobândire a cetăţeniei române au venit din Republica Moldova, dar şi din Israel sau din alte state occidentale. Numărul solicitărilor primite de la cetăţeni ucraineni pentru redobândirea cetăţeniei române în baza procedurii simplificate amintite nu justifică importanţa şi conotaţiile acordate acestui subiect în Ucraina, inclusiv în mass-media ucrainene.
Statisticile Eurostat (din 2008) relevă că România este printre statele UE care acordă cele mai puţine cetăţenii raportat la populaţia ţării.

Agerpres: Când şi în ce modalitate va fi finalizat dialogul privind micul trafic la frontieră?
Teodor Baconschi: Acordul interguvernamental privind micul trafic la frontieră între România şi Ucraina este în negociere din iulie 2008. Ultima rundă de negocieri s-a desfăşurat la Kiev, la 12 mai 2011, în ajunul vizitei oficiale în România a ministrului afacerilor externe al Ucrainei, Konstantin Grişcenko, care a avut loc la 18 mai 2011. Documentul este practic negociat. În discuţie au rămas două probleme asupra cărora părţile nu au ajuns încă la compromis, dar lucrăm împreună pentru identificarea unei soluţii cât mai favorabile cetăţenilor ucraineni, principalii beneficiari ai acordului.

Agerpres: Dumneavoastră urmăriţi, cu siguranţă, situaţia politică de la Kiev. Cum influenţează aceasta perspectiva europeană a Ucrainei?
Teodor Baconschi: România este un susţinător constant al aspiraţiilor europene ale Ucrainei şi va acţiona ca un partener constructiv în obţinerea de progrese în ceea ce priveşte finalizarea negocierilor la Acordul de Asociere UE-Ucraina, inclusiv Acordul Cuprinzător şi Aprofundat de Liber Schimb, precum şi pentru liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii ucraineni, cu condiţia ca autorităţile ucrainene să îndeplinească angajamentele asumate. Recent, situaţia internă din Ucraina a generat unele preocupări la mai mulţi parteneri din UE şi nu numai. Acordarea statutului de asociat la UE presupune existenţa unui set de valori comune. România consideră că promovarea valorilor europene trebuie să se facă şi în sens pozitiv, adică prin sprijinirea efectivă a eforturilor Ucrainei de consolidare a stabilităţii politice interne, de continuare a reformelor democratice şi economice, de modernizare a statului în ansamblu. Sper sincer că autorităţile de la Kiev vor implementa rapid acele măsuri care să restabilească încrederea partenerilor din UE în capacitatea Ucrainei de a consolida statul de drept.

Sursa: AGERPRES

Niciun comentariu: