miercuri, 26 octombrie 2011

Crasna, satul din timpul domnitorului Alexandru cel Bun


Orășelul Crasna este situat într-o zonă deosebit de pitorească din nordul Bucovinei, la o distanță de 40 de kilometri de fosta capitală a Bucovinei istorice – Cernăuți și la 8 kilometri de granița Ucrainei cu România. Crasna se numără printre cele mai mari și mândre localități de la poalele Carpaților.

Prima atestare documentară are loc într-un document al domnitorului Alexandru cel Bun din 15 iunie 1431. Dar, după cum remarca renumitul etnograf și antropolog cultural român Henri H. Stahl, reprezentant de frunte al Școlii monografice, autor prestigios în sociologia rurală, istorie socială, teorie etnografică și memorialistică, majoritatea dintre cele 755 de sate menționate în documentele de până la anul 1449, printre care și Crasna, au hotare străvechi de dinainte de întemeierea Principatului Moldovei.

De remarcat este și faptul că, potrivit unui document din 15 ianuarie 1488, , pe la Crasna Putnei a trecut domnitorul Moldovei Ștefan cel Mare și Sfânt, iar în anul 1871, aici a poposit marele nostru poet Mihai Eminescu, în drumurile lui legate de pregătirea sărbătorii de la Putna din același an. În perioada intrării localității în componența Imperiului Habsburgic, potrivit actelor de evidență ale Oficiului Cadastral cezaro-crăiesc, mai bine de jumătate din satul Crasna a aparținut mănăstirii Putna.

După unirea Bucovinei cu România, la 27 noiembrie 1918, satele Crasna-Ilschi și Crasna Putnei au făcut parte din Plasa Flondoreni a județului Storojineț, România, iar după cel de-al Doilea Război Mondial, din regiunea Cernăuți, Ucraina. În 1968, aceste două sate sunt comasate, obțin statutul de orășel cu denumirea de Crasnoilsc.

În prezent, populația de aici numără peste 10.000 de locuitori, dintre care majoritatea sunt români. Aceștia au trei biserici, dintre care una este mănăstire, patru școli, o casă de cultură, un muzeu al satului, un combinat de prelucrare a lemnului, diverse instituții de deservire socială, magazine, restaurante.

În Crasna funcționează patru școli, una cu predare în limba ucraineană și trei în limba română, dintre care două sunt medii incomplete, iar cea de-a treia are statut de gimnaziu. Cea mai bine dotată dintre ele este școala din centru, adică gimnaziul, care a fost construit cu sprijinul Guvernului României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, dar și al Consiliului județean Suceava.

Școala românească din Crasna și-a început activitatea în anul 1904 cu doar patru clase. Astăzi, gimnaziul, de exemplu, are 28 de clase și 618 elevi. În comună sunt 1.500 de copii de vârstă școlară.

Cu credința strămoșească-n suflet

După destrămarea Imperiului Roșu, crăsnenii, oameni harnici și evlavioși, și-au îndeplinit visul nutrit de mai mulți ani – de a construi o biserică nouă, mare, pe măsura vredniciei lor. Și fără a tărăgăna lucrurile, și-au suflecat mânecile și, într-un termen restrâns, în 18 luni, au ridicat în centrul satului o adevărată catedrală, în imediata apropiere a vechii biserici construite în 1792. La sfințirea ei, pe 14 octombrie 1991, au participat câteva mii de enoriași sosiți din satele învecinate, din România și din Republica Moldova. Lucrările s-au desfășurat sub conducerea vrednicului paroh, părintele Vasile Paulencu, cel care știe să păstorească spre adevărata credință.

Sursa: Românii din Ucraina, buletin al comunității românești din Ucraina

Niciun comentariu: