vineri, 30 septembrie 2011

Peste 200 de români din străinătate, reuniţi la Bucureşti în cadrul Forumului Românilor de Pretutindeni


Palatul Parlamentului de la Bucureşti găzduieşte, între 30 septembrie şi 1 octombrie, prima ediţie a Forumul Românilor de Pretutindeni, eveniment care reuneşte peste 200 de reprezentanţi ai românilor din diaspora şi ai celor din zonele istorice româneşti situate în vecinătatea imediată a României. Forumul, organizat de Camera Deputaţilor şi Guvernul României prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), îşi propune dezbaterea proiectelor statului pentru românii din străinătate şi a unor teme precum identitatea românească în context european şi internaţional, imaginea românilor în străinătate, modelarea strategiilor care îi vizează pe românii de peste hotare, drepturile şi obligaţiile cetăţenilor români care trăiesc în afara ţării. La deschiderea lucrărilor au participat premierul Emil Boc, preşedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac, şi preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc. Printre cei prezenţi la deschidere s-au mai numărat preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Horia-Roman Patapievici, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, Viorel Badea, preşedintele Comisiei parlamentare pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, William Brânză, şi preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Române, actorul Ion Caramitru.

Într-un discurs despre imaginea României în străinătate şi situaţia românilor din afara ţării, preşedintele ICR, Horia-Roman Patapievici, a declarat că "ţara noastră se află într-o etapă de maturitate, iar românii din ţările Uniunii Europene, care se află acolo din voinţă proprie, şi etnicii români care, din cauza unor catastrofe istorice - modificarea graniţelor -, au rămas în afara frontierelor româneşti, trebuie să constituie un obiect de politică specială". Domnul Patapievici a mai spus că ICR contribuie la păstrarea identităţii româneşti în afara ţării printr-o serie de acţiuni culturale: traducerea a peste 300 de titluri româneşti în străinătate, participarea României, în calitate de invitat de onoare, la Târgul Internaţional de Carte LIBER 2011 de la Madrid şi editarea unor reviste în limba română la Chişinău şi Cernăuţi. Referindu-se la Ucraina, Horia-Roman Patapievici a declarat că, "din păcate, România nu are un institut cultural în această ţară, iar acest lucru nu depinde numai de partea românească."

"Din păcate, nu avem un Institut Cultural Român în Ucraina, însă datoria noastră este să deschidem un institut la Kiev, cu o sucursală la Cernăuţi. Din motive care ţin de relaţia dintre state, nu am reuşit până în acest moment să avem un institut la Cernăuţi. Intenţia noastră este de a obţine acest lucru, dar, cum vedeţi, sunt la capătul celui de-al doilea mandat la conducerea ICR, demersurile în acest sens au început la sfârşitul anului 2005 şi, din păcate, nu am reuşit acest lucru” – a explicat Horia-Roman Patapievici, menţionând, totodată, că unul dintre succesele instituţiei pe care o conduce este înfiinţarea ICR "Mihai Eminescu" la Chişinău.

Printre cei care au luat cuvântul în cadrul lucrărilor Forumului, s-a numărat şi preotul Iulian Budescu, reprezentant al Mitropoliei Basarabiei, care a transmis conducerii DRP că "ÎPS Petru, Episcop al Chişinăului şi Mitropolit al Basarabiei, este recunoscător instituţiei de la Bucureşti pentru implicarea în viaţa socială şi culturală a basarabenilor."

Dacă situaţia din Republica Moldova a devenit semnificativ mai bună decât în anii precedenţi, mai ales în ceea ce priveşte afirmarea românească a celor de peste Prut, nu acelaşi lucru se poate spune despre minoritatea românească din Ucraina, în special din regiunea Odesa. Problemele românilor din această zonă au fost confirmate de Vasile Iordăchescu, epitropul primei biserici româneşti din Ucraina aflată în subordinea Mitropoliei Basarabiei, sfinţită vara aceasta în localitatea Hagi-Curda (Kamîşovka). Domnul Iordăchescu relatează că, după destrămarea URSS, localnicii au cerut construirea unei noi biserici româneşti pe locul celei demolate de autorităţi în anul 1979, însă, de fiecare dată s-au lovit de piedicile puse de reprezentanţii statului, atât la nivel local, cât şi la nivel central. "Românii din regiunea Odesa nu beneficiază de toate drepturile garantate de lege, însă, în ciuda tuturor dificultăţilor, am decis să construim o biserică. Nu a fost posibil să ridicăm construcţia pe locul celei vechi şi, cum terenul pe care ni l-au propus autorităţile era lângă o groapă de gunoi, am hotărât să cumpăr personal un teren, pe care, cu sprijinul DRP şi a Consiliului Mondial Român, am construit ulterior această biserică" – a declarat Vasile Iordăchescu, adăugând că ziua sfinţirii bisericii din Hagi-Curda nu a trecut fără probleme. Pe data de 16 iulie 2011, localitatea a fost împânzită de reprezentanţi ai miliţiei ucrainene şi ai Direcţiei regionale a Serviciului de Securitate al Ucrainei, "pentru a asigura buna desfăşurare a ceremoniei de sfinţire a bisericii".

O situaţie similară, de data aceasta a românilor din regiunea Cernăuţi, a fost prezentată la reuniunea de la Palatul Parlamentului de Nicolae Toma, redactor-şef al publicaţiei "Zorile Bucovinei". Jurnalistul a povestit că minoritatea românească din Bucovina de Nord, la fel ca şi cea din Bugeac sau Timoc, este divizată între români şi moldoveni, iar la această divizare contribuie atât autorităţile, cât şi unii lideri de asociaţii moldoveneşti. Printre problemele cu care se confruntă românii din Ucraina se mai numără şi reducerea semnificativă a numărului de copii care frecventează şcoli cu predare în limba română. "Ni se spune că tinerii noştri nu vor avea acces pe piaţa muncii dacă nu cunosc limba ucraineană şi că, în aceste condiţii, şcoala cu predare în limba română nu-şi mai are rostul. Prin urmare, părinţii decid să-şi trimită copiii la şcoli cu predare în limba ucraineană" – a explicat Nicolae Toma.http://www.blogger.com/img/blank.gif

În ce priveşte situaţia românilor din diaspora, mai ales din ţările UE, reprezentanţii acestora au declarat la Forum că se confruntă cu probleme legate de permisele de muncă în unele ţări europene, unde eliberarea lor durează şi câte şase luni. De asemenea, reprezentanţii diasporei au subliniat că nici biserica română nu se implică suficient în activităţile asociaţiilor româneşti din unele părţi ale Europei şi lipseşte de multe ori sprijinul bisericilor şi al statului român, necesar asociaţiilor şi organizaţiilor diasporei româneşti.

Sursa: RADOR

Un comentariu:

albinuta veninoasa spunea...

Nu trebuie sa mai fii mirat de nimic. Nici noi, romanii din aceasta tara nu beneficiem de toate drepturile. Nu, pt ca suntem prea comozi, prea nepasatori despre ceea ce se intampla in jurul nostru, tarind cu impresia "mie nu mi se poate intampla".
Tocmai din acest motiv tinerii cauta de lucru in alte tari.