luni, 11 iulie 2011

Şcoala de vară: „Noi – cetăţeni interactivi ai Europei” (Ziua 1)


Grupul de actiune comuna Iniţiativă pentru Cultura Europeană (ICE) format din Universitatea Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Asociaţia culturală Pro Basarabia şi Bucovina şi Asociaţia „Convergenţe Europene”, a organizat luni, 11 iulie a.c., la sediul BCU „Carol I” o dezbatere interactivă pe tema: „România la graniţa de est a Uniunii Europene: axă a cooperării culturale interregionale”.

La dezbatere au fost prezenţi directorul BCU „Carol I” conf. univ. dr. Mireille Rădoi, reprezentanţii Asociaţiei culturale Pro Basarabia şi Bucovina, preşedintele Marian Clenciu şi conf. univ. dr. Gheorghe Ionaşcu, prof. univ. dr. Adina Berciu-Drăghicescu, precum şi un grup alcătuit din profesori din Maramureşul Istoric: Ana Dan, Gheorghe Moiş, Gheorghe Marina, Ion Huzău, Axenia Migali, Elena Marina. Dezbaterea a fost moderată de vice-preşedintele Asociaţiei „Convergenţe Europene”, Sergiu Dan.

Discuţiile s-au axat pe problemele cu care se confruntă românii din dreapta Tisei. Profesorul de istorie, domnul Ion Huzău a ţinut să amintească de faptul că doar 1/3 din teritoriul Maramureşului se află în componenţa României, restul de 2/3 aparţine Ucrainei. „În 1919 Antanta avea nevoie de o alianţă cu noile create Republici ale Austriei, astfel prin semnarea Tratatului de la Saint-Germain Maramureşul din dreapta Tisei a fost cedat Cehoslovaciei. Astfel această regiune a fost în componenţa României timp de 18 luni, din februarie 1919 până la sfârşitul lui iulie 1920, când partea de nord a Maramureşului a fost atribuită Cehoslovaciei. Atunci mulţi români au trecut Tisa spre ţara-mamă, iar unii şi-au continuat studiile la Sighet şi nu s-au mai întors, şi bine au făcut, fiindcă altfel nimereau sub securea lui Stalin. Deoarece făcea parte din acceaşi alianţă cu România, Cehoslovacia a avut o atitudine tolerantă faţă de românii din regiune. În 1938 Cehoslovacia este dezmembrată şi trecută sub protectoratul Germaniei naziste, iar în 1944 Stalin desfiinţează a doua oară statul cehoslovac, care avea toate şansele să reziste lui Hitler”.

Referindu-se la situaţia învăţământul din Maramureşul istoric, profesorul Huzău a subliniat faptul că: „În ciuda acestor condiţiilor precare, şcolile româneşti s-au păstrat, mai mult decât atât, în ultimul timp numărul lor s-a mărit. De exemplu, în localitatea Slatina (Solotvino) avem astăzi o şcoală de 11 clase cu predare în limba română, iar toate încercările de ucrainizare duse de autorităţile de la Kiev au eşuat. Din păcate o altă situaţie este în localitatea Apşa de Jos, unde avem cea mai mare şcoală din zonă, însă doar 20% din cursuri se fac în limba română. Avem noroc de faptul că primim manuale în limba română editate atât în România, cât şi la Kiev”.

La întrebarea directorului BCU, Mireille Rădoi, la ce aşteptări au românii din Maramureş din partea Bucureştiului, invitaţii au subliniat necesitatea din partea guvernului român de a găsi soluţii diplomatice ca să-i ajute pe românii de acolo să supravieţuiască presiunilor ucrainene. De exemplu, deşi mulţi studenţi maramureşeni urmează studiile în România, procedura de recunoaştere a diplomelor de către autorităţile ucrainene este una anevoioasă.

Pe viitor ne dorim să ne menţinem ca români. Iar pentru aceasta trebuie să investim în educaţie. Ne lipsesc publicaţii în română în localitatea Apşa de Mijloc, de aceea aşteptăm un ajutor din partea României în acest sens, deoarece manualele în limba română, editate la Kiev, conţin o mulţime de greşeli. Din păcate numărul bibliotecilor româneşti din Maramureş nu este mare, iar singura bibliotecă ultra-modernă se găseşte la Biserica Albă, însă nu are suficiente publicaţii în limba română. Or, spre deosebire de alte regiuni ale Ucrainei locuite de români, Maramureşul nu are probleme cu autorităţile centrale, mai ales că în ultimul timp ministerul învăţământului din Ucraina, în frunte cu Dmitri Tabacinik, manifestă o oarecare deschidere faţă de români. Anume în acest context se pot dezvolta proiecte comune pe viitor”, au mai declarat invitaţii.

Profesorul Ion Huzău a declarat la finalul dezbaterii că la nivel regional au reuşit să acceseze, în cadrul Asociaţiei „Speranţa” („Nadia”), un proiect european, cu sprijin din partea României, care i-a invitat la cursuri pentru elaborări de proiecte. ,,Asociaţia noastră a depus proiectul în română şi engleză la Budapesta, iar mai apoi am primit avizul pozitiv. Acest proiect este unul multietnic vizând populaţiile româneşti, ucrainene şi maghiare. Cuprinde regiunea din bazinul Tisei superioare, acoperind 10 şcoli: 6 româneşti, 2 ucrainene şi 2 maghiare. Astfel că singura noastră şansă de a ne afirma şi a ne dezvolta sunt aceste tipuri de proiecte transfrontaliere. Românii au preluat iniţiativa în regiune, şi sincer nu suntem de acord cu atributul pe care ni l-au conferit de diasporă, ori noi românii nu ne considerăm astfel, deoarece suntem autohtoni şi nu am venit peste alte populaţii”.

Sursa: InfoPrut

Niciun comentariu: