marți, 1 februarie 2011

Concursul literar "Mihai Eminescu", la românii din dreapta Tisei


În organizarea Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia”Dacia” din Apşa de Jos, prezidată de dr. Ion M. Botoş, a V-a ediţie a concursului literar itinerant „Mihai Eminescu” s-a desfăşurat sâmbătă, la Cărbuneşti, satul aparţinător comunei Strâmtura (Gluboki Potok) din raionul Teceu.

Manifestarea a început la Biserica Ortodoxă Română din Strâmtura, cu un parastas în memoria poetului naţional al românilor de pretutindeni, oficiat de preotul paroh Mihai Marina şi doi preoţi din Maramureş (Vasile Luţai) şi Sătmar. La parastas s-au rugat împreună cu invitaţii din judeţele Maramureş, Satu Mare şi Bihor: primarul din Strâmtura, Vasile Buga, preşedintele Ion Botoş, directorul Şcolii din Cărbuneşti, prof. Ioan Smerega, profesorii din stânga Tisei (dr. Odarca Bout, dr. Ilie Gherheş, dr. Ion Petrovai, dr. Dorel Todea, dr. Ioan Iuga şi Marian Ferţadi, dar şi Europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu, senatorul de Satu Mare, Valer Marian, consulul general al României la Cernăuţi E Sa Tatiana Popa.

Cu toţii au asistat apoi preţ de 3 ore la concursul literar de la Şcoala Medie din Cărbuneşti, la care şi-au dat osteneala peste 80 de elevi sau preşcolari, de la 5 la 16 ani, veniţi de la cele 13 şcoli româneşti din raioanele Teceu şi Rahău, toţi îmbrăcaţi în straie populare maramureşene. La programul muzical artistic au contribuit grupurile folclorice ale şcolilor respective. Pentru promovarea costumului popular maramureşean şi a folclorului autentic, copiii din Bouţul Mic, coordonaţi de profesorii Elena Gandig şi Gheorghe Opriş au meritat premiul pentru originalitate.

Juriul prezidat de prof. dr. Ioan Dorel Todea, format din profesori din dreapta şi stânga Tisei, a acordat premii pe 3 secţiuni şi categorii de vârstă. Toţi participanţii au primit cadouri(cărţi şi dulciuri).

Elevul Ion Opriş şi directorul Smerega au primit de la „Morăriţa” Oradea şi „Dacia” un premiu care constă într-o săptămână de odihnă şi tratament la Felix

La finalul manifestărilor culturale au fost depune coroane şi flori la bustul lui Mihai Eminescu din centrul comunei Biserica Albă.

Tatiana Popa, consul general”Noi, împreună cu scriitorii din Cernăuţi, şi Herţa l-am omagiat pe Eminescu la Cernăuţi, şi Botoşani, împreună cu o delegaţie a Uniunii Scriitorilor din România, în frunte cu vicepreşedintele Varujan Vosganian, care a rămas foarte încântat de întreaga manifestare, de strânsa legătură a intelectualilor români din Bucovina (nord-sud). Am mai participat la manifestări culturale în comunităţile româneşti din Transcarpatia, dar la Cărbuneşti vin pentru prima dată. Mă bucură faptul că timp de câteva ore, acest concurs l-a readus în sufletele noastre pe Eminescu.”

Ion Botoş: „Aduc mulţumiri tuturor invitaţilor, Departamentului guvernamental al Românilor de pretutindeni de la Bucureşti, secretarului de stat Eugen Toma, Consulatului General. Pentru cărţile donate, le mulţumesc şi prietenilor din Baia Mare şi Sighet, din Satu Mare, Cluj şi Oradea”.

Ioan Mircea Paşcu:” E un lucru deosebit să constat cât de iubit este Eminescu în comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării. Cred că şi noi, acasă ar trebui să procedăm la fel. Aţi văzut cum în jurul lui Eminescu pulsează tradiţia, cântul, portul, muzica, dansul maramureşean . Cum eu sunt maramureşean pe jumătate, mă bucur că acelaşi folclor îl regăsim şi de o parte şi de alta a Tisei. Mă bucur că aceşti copii ţin la tradiţii şi sunt încurajaţi de părinţi şi profesori să le păstreze vii, autentice. Mi-a plăcut mult şi acel frumos cântec ucrainean, interpretat la final. Mă bucur că împreună am asistat azi la o asemenea manifestare. Pentru asta, trebuie să-i mulţumesc dlui Botoş, care m-a invitat aici, când ne-am întâlnit la Negreşti, de Ziua Culturii Naţionale Române”.

Comuna Strâmtura are 5.500 de locuitori risipiţi pe văi şi dealuri sau în satele Bouţu Mic, Bouţu Mare, Cărbuneşti, fiecare situate la 4 km de centrul de comună.

În comună sunt 9 case de rugăciuni, o biserică ortodoxă şi una în construcţie, tot ortodoxă. Jumătate din strâmtureni sunt sectanţi, primarul fiind mulţumit că aceştia ţin mult la comunitatea locală. O parte din populaţie este de credinţă ortodoxă sau fără nici o confesiune.

Satul Cărbuneşti era odinioară înconjurat de păduri seculare de fag, prin care, localnicii îngrăşau porcii. Alţii, făceau mangal, acel cărbune de bocşă, obţinut din lodbe de lemn arse mocnit, printr-o tehnică anevoioasă. Motiv pentru care, tradiţia şi meseriaşii au dispărut, dar numele localităţii, nu.

Ce fain peisaj retro, în marea Strâmtura de vară şi iarnă: printre falnici fagi, mişună râmători leneşi de graşi. După 4 ore de înfulecat ghindă, porcii zac zilnic 20 de ore pe dreapta, la somn. Pe dealuri, fumegă bocşele. În desagi asinii cară pe văi cărbune la fierării. Covacii bat fierul înroşit. În vârful dealului, la stână, focul pâlpâie mereu nestins. Pe la case, iarna fumegă miros de coaste şi cârnaţi. În jurul coleşei, pruncii primesc sfaturi de la bunici: la vară când duceţi iar marhăle la păscut, bouţii mici îi mânaţi tot la stânga, iar bouţii mari, tot la dreapta.
Autor: Florentin Nasui
SURSA: www.Graiul.ro, preluat de www.Sighet-Online.ro

Niciun comentariu: