miercuri, 1 septembrie 2010

Apel al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina” adresat conducerii Republicii Moldova


"În baza recomandărilor Congresului al II-lea al Uniunii Interregionale 'Comunitatea Românească din Ucraina' (UI CRU) şi a deciziei Senatului UI CRU din 27 august 2010, Senatul Uniunii Interregionale 'Comunitatea Românească din Ucraina' (la care au aderat deja 27 ONG-uri care întrunesc atât persoanele care se consideră români, dar şi pe mulţi dintre cei ce se declară moldoveni din Republica Autonomă Crimeea, regiunile Cernăuţi, Odesa, Transcarpatia, precum şi din oraşele Kiev şi Sevastopol din Ucraina) în numele celor 27 membri-colectivi, precum şi a populaţiei românofile din Ucraina se adresează către Excelenţele Voastre pentru a susţine schimbarea textului din articolul 13 al Constituţiei, în care să se specifice că limba oficială a R. Moldova este limba română.

Faptul că în prezent limba oficială a Moldovei este considerată „limba moldovenească”, afectează grav situaţia instituţiilor de învăţământ din Ucraina, în special a şcolilor din regiunile Cernăuţi şi Odesa. Oficialităţile ucrainene portocalii din sistemul de învăţământ, susţinute de iniţiativa uneiea dintre Comunităţile Moldovenilor din Ucraina (preşedinte dl. A. Fetescu), au realizat în perioada aflării la guvernare în Ucraina a forţelor naţionaliste portocalii oficial introducerea „limbii moldoveneşti” în şcolile româneşti din regiunea Odesa, editând deja şi manuale de limba şi literatura moldovenească.

În prezent numita Comunitate a moldovenilor deja s-a adresat şi noilor oficialităţi ucrainene cu rugămintea de a înlocui limba de predare română cu „limba moldovenească” şi în raionul Noua Suliţa din regiunea Cernăuţi. Cererea lor este justificată prin faptul că în Constituţia Moldovei „limba moldovenească” este limbă de stat, iar în localităţile respective majoritatea populaţiei s-a declarat la ultimul recensământ ca fiind moldoveni. Ei cer insistent ca în Cernăuţi să se inaugureze şi posturi de radio şi televiziune în limba moldovenească, în paralel cu cele existente în limba română. Astfel această situaţie echivocă împarte românii din Ucraina nu numai în două naţionalităţi, români şi moldoveni, dar şi în două comunităţi lingvistice diferite, provocând în mass-media ucraineană dezbinarea noastră şi prin multe din acţiunile noastre culturale etc.

Argumentele ştiinţifice, susţinute şi de acad. R. Budagov (Moscova) şi acad V. Semcinski (Kiev), care confirmă că pe teritoriul balcano-romanic sau romano-oriental există o singură limbă neolatină – româna şi în această zonă a rămas o singură limbă romanică – româna sunt trecute cu vederea de către oficialităţi, care fac trimitere directă la Constituţia Moldovei.

Menţionăm că afirmaţiile celor ce susţin existenţa a două limbi (româna şi moldoveneasca) sunt extrem de contradictorii. Încercând să respecte oarecum criteriile ştiinţifice de clasificare şi vorbind despre înrudirea genetică a limbilor romanice, la capitolul limba română / limba moldoveneasvă exemplele sunt absolut identice, dacă nu vom lua în considerare doar alfabetul pe care îl întrebuinţează: chirilic (în prezent folosit doar în zona Transnistriei), pentru aşa-zisa limbă moldovenească, şi latin, pentru limba română.

Lingvistul italian Carlo Tagliavini, în amplul său studiu "Originile limbiilor romanice", face o amplă analiză a lucrărilor lingviştilor sovietici evidenţiind contradicţiile existente şi propune o clasificare modernă a limbilor romanice în baza particularităţilor lingvistice şi genetice, analizând şi conjunctura politică în care a apărut etnonimul de „limba moldovenească”. Savantul constată că pe teritoriul balcano-romanic (balcano-oriental) există o singură varietate neolatină – limba română.

Carlo Tagliavini este un romanist cu profunde cunoştinţe de limba română, cu contribuţii considerabile şi în domeniul balcanisticii, în special a limbii albaneze şi a raporturilor albano-române, a limbii române, mai ales în domeniile lexicologiei şi a istoriei limbii. A cercetat limba vechilor Psaltiri în limba română şi a influeţelor slave asupra ei. Cartea lui, "Originile limbiilor romanice", este o lucrare de referinţă, una dintre cercetările de seamă ale limbii române, un important instrument de lucru pentru publicul ştiinţific larg şi de afirmare a adevărului ştiinţific, este o lucrare care indică şi limitele bunei cuviinţe în ştiinţă, istorie şi lingvistică.

Un alt nume important în cercetarea limbii române ca limbă romanică este A. Armbruster, care a demonstrat că nucleul fundamental al limbilor neolatine, atât în ceea ce priveşte tezaurul lexical, cât şi structura gramaticală a limbii române este de origine latină. Termenii de limbă valahă sau limbă moldovenească, care au circulat la diferite popoare şi în diferite perioade istorice nu demonstrează existenţa mai multor limbi, ci definesc doar o tradiţie istorică.

În virtutea acestui adevăr ştiinţific, vă rugăm respectuos să urgentaţi discutarea în Parlamentul R. Moldova a acestei probleme vitale pentru Neamul nostru, să restabiliţi adevărul ştiinţific şi să adoptaţi ca limbă oficială – limba română".

Senatul Consiliului Naţional al Uniunii Interregionale "Comunitatea Romanească din Ucraina"
27 august 2010


Foto: www.basarabia91.net

COMUNICAT al Uniunii Interregionale "Comunitatea Românească din Ucraina"



La 27 august 2010, în Boianul lui Ion Neculce (raionul Noua Suliţa, regiunea Cernăuţi), şi-a desfăşurat lucrările cel de-al II-lea Congres al Uniunii Interregionale "Comunitatea Românească din Ucraina".
Congresul a fost precedat de şidinţa festivă a Consiliului Naţional care a început cu un serviciu divin oficiat de către membrii Consiliului Naţional preoţii Pavel (Societate "Vatra", raionul Herţa) şi Gheorghe (Societatea "Siretul", raionul Storojineţ). În cadrul şedindeţi CN au fost înmânate Legitimaţiile de membri-colectivi ONG-rilor româneşti care au aderat la UI CRU în perioada dintre congrese. Deasemenea au fost examinate ceririle de a adera la UI CRU a încă 2 organizaţii - a Ligii Tineretului român "Junimea"din regiunea Cernăuţi (Preşedinte - Vitalie Zâgrea) şi Fundaţia de binefacere "Dacia" din regiunea Transcarpatia "Dacia" (Preşedinte - Elena Botoş). Cererile de aderare au fost soluţionate pozitiv şi în acest fel la UI CRU au aderat deja 26 ONG-ri româneşti din Ucraina. Încă două ONG-ri continuă tratativele de aderare la UI CRU.

La Congres au sosit reprezentanţii membrilor-colectivi, preacum şi reprezentanţii din Republica Autonomă Crimeea, regiunile Cernăuţi, Odesa, Transcarpatia, precum şi cei din oraşele Kiev şi Sevastopol. După verificarea înputernicirilor şi confirmarea mandetelor au început lucrările Congresului.

În calitate de raport de activitate a UI CRU a fost prezentată monografia "Românii din Ucraina: între trecut şi viitor" (Oradea, 2010, 572 pagini cu hărţi) eleborată de către Dr. Ion Popescu şi Dr. Constantin Ungureanu.
După dezbaterlile ce au durat aproape 4 ore au fost adoptate câteva amendamente la Statutul comunităţii şi au fost alese organele de conducere şi control ale UI CRU. ONG-urile membri-colectivi ai UI CRU şi-au desemnat reprezenţanţii săi în Consiliul Naţional.
Preşedinte al Consiliului Naţional şi Preşedinte al UI CRU a fost reales pentru o perioadă de 5 ani Dr. Ion Popescu, deputat al poporului din Ucraina din partea Partidului regiunilor şi vice-preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din partea Ucrainei.
Membrii ai Senatului au fost aleşi: pentru zona Kievului - Dr. Vasile Cazac, pentru zona Crimeei - Nicolae Untilă, pentru zona Bucovinei şi regiunii Cernăuţi - Vasile Tărâţeanu, pentru zona Transcarpatiei - Ion Botoş, pentru zona regiunii Odesa - Anatol Popescu. Preşedinte al Senatului a fost reales Vasile Tărâţeanu.
Secretar responsabil a fost reconfirmată Aurica Bijescu.
Preşedinte al Consiliului de strategie a fost ales Victor Creţu, iar Preşedinte al Comisiei de cenzori - Petru Posteucă.

După încheerea lucrărilor Congresului a avut loc şedinţa Senatului, în cadrul căreea a fost adoptată strategia şi tactica UI CRU la alegerile locale din 31 octombrie a.c., a fost reconfirmat parteneriatul cu Partidul regiunilor, s-a adoptat hotărârea de a se adresa conducerii Republicii Moldova de decreta limba română în calitate de limbă oficială sau de a declara la nivel oficial identitatea limbii moldoveneşti cu cea română pentru a ameliora situaţia din învăţământ a fraţilor moldoveni din regiunea Odesa. Senatul a decis sa se adreseze ministerelor de externe ale Ucrainei şi României să acelereze procesul de semnare şi ratificare a acordului privind micul trafic în zonele de frontieră. S-a decis elaborarea noului program de dezvoltare naţional-culturală a UI CRU. S-a luat hotărârea de a elabora Buletinul informativ al UI CRU, posibilitatea de a deschide o pagină Web a Cominităţii ş.a.

A doua zi delegaţii Congresului au vizitat Mănăstirea din Bănceni (Herţa) şi au participat la manifestările consacrate celei de a 400 aniversare de la prima atestare documentară a satului Pătrăuţii-de-Jos (raionul Storijineţ) sub denumirea Pătrăuţi (de remarcat, că în 2011 comuna va sărbători cea de-a 600 aniversare de la atestarea sa sub alt nume - satul lui Pitic). Cu această ocazie a fost deschis muzeul satului, s-a adoptat stema, imnul şi drapelul comunei, a avut loc un concert de gală la care a contribuit şi membrul-colectiv al UI CRU din localitate "Mugurelul" (conducători: Larisa Chedic-Popescu şi Natalia Clioţ).
Pe parcursul manifestării consătenii l-au declarat pe Preşedintele UI CRU şi vice-preşedintele AP a Consiliului Europei, Dr. Ion Popescu, cetăţean de onoare al comunei Pătrăţuii-de-Jos îmânându-i diploma respectivă în faţa a mii de participanţi la manifestare.