duminică, 18 octombrie 2009

Tricolor de pe vremea austro-ungarilor, păstrat în biserica veche din Coruia



LĂCAŞUL DE CULT ORTODOX, CU HRAMUL "ZĂMISLIREA SFINTEI ANA" ESTE UNIC ÎN ŢARĂ

Localitatea Coruia se află în Ţara Chioarului şi aparţine administrativ de comuna Săcălăşeni. Aici există o biserică din lemn înscrisă pe lista monumentelor istorice, care datează oficial din anul 1794. Lăcaşul poartă un hram, unic cel puţin la nivel de Maramureş: "Zămislirea Sfintei Ana", cu referire la momentul în care Fecioara Maria a fost concepută de mama ei, Sfânta Ana. Acest praznic se ţine în 9 decembrie, dar nu este o sărbătoare cu notorietate în lumea creştină, aşa cum sunt mai toate hramurile lăcaşurilor de cult.

Biserica veche din Coruia are o serie de caracteristici care îi conferă unicitate. Se presupune că, pe vremea dominaţiei austro-ungare, sătenii din Coruia au ţinut cu tot dinadinsul să păstreze tricolorul, interzis de autorităţile de la acea vreme. Au folosit în acest scop spaţiul bisericii unde, pe anumite lemne din construcţia lăcaşului, au pictat cele trei culori ale drapelului naţional: roşu, galben şi albastru.
"Există, într-adevăr, în biserică, un brâu de lemn pe unul dintre pereţi, care încă mai poartă urmele culorilor din drapelul naţional. De asemenea, pe o cruce veche din piatră aflată în curtea bisericii se află o nişă în care se observă urmele picturii tricolorului românesc. Oamenii de atunci au simţit nevoia de a nu renunţa la valorile lor şi au găsit mijloace inedite pentru asta", a spus părintele Augustin Homorodan, paroh ortodox Coruia.

• Renovată din temelii>

În prezent, Biserica "Zămislirea Sfintei Ana" se află în plin proces de restaurare. Lucrările au început anul trecut prin luna decembrie, iar părintele Augustin Homorodan spune că meşterii au ajuns abia la jumătate cu execuţia. "În momentul de faţă, este restaurat turnul, s-a refăcut complet fundaţia şi urmează să se pună acoperişul şi pereţii. Nu ştim când vom termina, însă e bine că se lucrează la acest frumos monument istoric", a declarat părintele Homorodan. De asemenea, se intenţionează să se contruiască şi un gard de jur-împrejur, cu porţi lucrate în stilul Ţării Chioarului.

• Semiluna tătarilor pe crucile din fier

Instinctul de conservare a identităţii naţionale şi religioase al localnicilor din Coruia care au trăit vremurile cotropirilor tătăreşti a făcut ca pe crucile din fier puse pe biserică să apară şi "semiluna", specifică islamului. Coruienii au făcut acest lucru pentru a proteja lăcaşul de cult de furia invaziilor tătarilor, care aveau obiceiul de a incendia totul pe unde treceau. "Se ştie că Maramureşul a fost expus mulţi ani invaziei tătarilor. Pentru a nu le mai incedia biserica, oamenii s-au gândit să pună acest simbol recunoscut şi respectat de invadatori. Este un fenomen întâlnit în aproape toate zonele din Maramureş, care au avut probleme cu invaziile tătăreşti", a mărturisit părintele Homorodan. El a mai precizat că, legat de data la care este atestată documentar bisericuţa, mai există o ipoteză şi anume că lăcaşul ar data din anul 1500. "Am găsit în podu’ bisericii un proiect de electrificare din 1962 în care se spunea că acest lăcăş datează din 1500", a spus părintele.

• Redată comunităţii

Părintele Homorodan a spus că, după ce se vor termina lucrările de restaurare şi va fi sfinţită, în biserică se vor ţine slujbe şi servicii religioase specifice. "În sărbătorile care cad în zilele de peste săptămână, voi săvârşi slujbele, pentru a o reda comunităţii cu toate ale ei", a mărturisit părintele Homorodan. Ultima dată când s-au oficiat servicii divine în acest lăcaş de cult a fost în 1997. De atunci, localnicii din Coruia s-au mutat în biserica nouă din sat.

Ionuţ HOROBA

Sursa: www.glasulmaramuresului.ro

Un comentariu:

spartacus spunea...

exceptionala ideea de a picta tricolorul in biserica, sub aceasta forma