vineri, 1 mai 2009

PS Justinian a participat la târnosirea Mănăstirii Peri din Ucraina


*Această vatră de spiritualitate românească a fost reînfiinţată după mai bine de 300 de ani
Prea Sfinţitul Justinian Chira, episcopul ortodox al Maramureşului şi Sătmarului, a participat la târnosirea bisericii Mănăstirii Peri din Ucraina. Acest eveniment de o însemnătate istorică aparte a fost fixat în Duminica Tomii. Încă de la trecerea frontierei, pe teritoriul Ucrainei, delegaţia Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului a fost întâmpinată de credincioşii români din localitatea Slatina, în frunte cu părintele Benedict. Cu toţii s-au îndreptat spre localitatea Grusevo, situată pe cealaltă parte a Tisei, în dreptul localităţii Săpânţa. Delegaţia maramureşeană, care l-a avut în frunte pe Prea Sfinţia Sa Justinian, a fost completată de pr. dr. Cristian Ştefan, consilier cultural, pr. Vasile Pop, protopop de Sighet, pr. Nicolae Dutca, Parohia Tisa (translator), arhidiacon Nicolae Thira, diacon Andrei Pop şi colegul Octavian Butuza. Întregii delegaţii i s-a făcut o primire frăţească, începând cu PS Sa Marc al Hustului şi Vinogradovului şi continuând cu părinţi monahi de la mănăstire, cu preoţii şi credincioşii ortodocşi atât români, cât şi ucraineni. “Prin prezenţa şi slujirea unui ierarh ortodox român la acest eveniment s-a marcat o noua pagină de istorie de o însemnătate deosebită, o pagină căreia nădăjduim ca Dumnezeu să-i rânduiască un statut de continuitate spre folosul duhovnicesc al fraţilor întru credinţă români şi ucraineni”, mărturiseşte preotul Cristian Ştefan.

A fost centru de cultură şi spiritualitate românească

Mănăstirea Peri a fost atestată documentar în anul 1391. Ea devenea stavropighie, adică pusă direct sub jurisdicţia Patriarhiei de Constantinopol. În scurt timp, a devenit un însemnat centru de cultură şi spiritualitate românească, fiind şi reşedinţa câtorva episcopi ce i-au păstorit pe credincioşii ortodocşi români din părţile Maramureşului. După câteva secole de existenţă, mănăstirea a fost distrusă în chip samavolnic de Mihail Apafi şi mai bine de 300 de ani generaţiile următoare de români ortodocşi din Maramureş au fost privaţi de această sursă de cultură şi atmosferă duhovnicească. Cu toate acestea, românii din stânga şi dreapta Tisei nu au încetat să se roage lui Dumnezeu pentru reînfiinţarea acestei vetre de spiritualitate românească. În cele din urmă, Prea Bunul Dumnezeu a rânduit ca în urmă cu doi ani să înceapă rezidirea mănăstirii. Meritul realizării acestei lucrări se datorează câtorva călugări ucraineni, în frunte cu părintele stareţ Stratonic şi cu părintele econom Benedict. Desăvârşirea acestei lucrări nu era posibilă fără aportul substanţial al românilor ortodocşi ce vieţuiesc dincolo de Tisa.
Sursa: Informatia Zilei

Niciun comentariu: