Mihai Eminescu a ajuns în sfîrşit în Maramureşul de dincolo de Tisa!
Comunitatea românească din dreapta Tisei de mult şi-a dorit să înalţe la ea acasă, adică în Ucraina, o statuie a Luceafărului poeziei româneşti, poetul naţional Mihai Eminescu.
Scînteia unei statui româneşti s-a aprins în 1989, odată cu înfiinţarea primei Asociaţii Social-culturale a românilor din Transcarpatia, „George Coşbuc” cu sediul în Slatina, poetul năsăudean fiindu-le mai aproape de spiritul lor ţărănesc românesc de care nu s-au dezis niciodată. Slătinenii au şi comandat un bust al lui Coşbuc tocmai la Bucureşti, unde trăia regretatul sculptor Mihai Coşan, născut în dreapta Tisei. Lucrarea terminată însă n-a mai ajuns niciodată la Slatina, pentru că n-a putut trece frontiera de stat , din cauze pe care nici acum nu le înţelegem . Astfel bustul a fost dezvelit la Sighet prin 1996 în faţa Şcolii „George Coşbuc”.Pentru că nici statuia din bronz a lui Eminescu, realizată de acelaşi sculptor nu a putut fi trecută peste graniţă, , primarul comunei Biserica Albă, Gheorghe Berinde, preşedinte al Asociaţiei primarilor români din Transcarpatia a făcut tot posibilul pentru a înălţa în comuna sa natală bustul marelui poet. Cu eforturi de toate felurile, domnia sa a reuşit să facă rost şi de banii necesari lucrării, dar şi de aprobările de rigoare. Astfel, în primăvara trecută l-a abordat pe sculptorul din Cernăuţi, Dumitru Voşkovski , care îmi mărturisea: „Prin lucrările mele ridic istoria noastră română naţională în Bucovina, unde am făcut statuia lui Ştefan cel Mare. Pentru aniversarea a 600 de ani a Cernăuţiului pregătesc statuia lui Alexandru cel Bun. În zona aceea a Bucovinei de nord sunt 3 busturi ale lui Eminescu, din care două îmi aparţin. Mai este un bust şi la Odessa”.

Duminică 9 martie 2008, după-amiază, în centrul localităţii Biserica Albă bustul lui Mihai Eminescu urma să fie dezvelit de primarul comunei, consulul general al României la Cernăuţi, Romeo Săndulescu, autorul lucrării realizate în piatră artificială.
De faţă au fost preşedinţii celor 3 asociaţii culturale surori :prof. Gheorghe Opriş( G. Coşbuc), dr. Vasile Iovdi („Ioan Mihalyi de Apşa” cu sediul în Biserica Albă şi dr. Ion Botoş ( „Dacia” , cu sediul în Apşa de Jos), primarul municipiului Sighetu Marmaţiei Eugenia Godja, primarul oraşului vecin Slatina Gheorghe Uhali, oficiali ucraineni regionali şi raionali de la Ujgorod şi Rahău, directorul Bibliotecii Judeţene din Baia Mare Theodor Ardelean, directorul Muzeului Maramureşului din Sighetu Marmaţiei Mihai Dăncuş, directorii caselor de cultură din Sighet (Vasile Muste) şi Negreşti-Oaş (Natalia Lazăr), consilieri locali din Sighet, reprezentanţi ai Fundaţiei IUGA din Baia Mare dar şi a unei asociaţii din Satu Mare care au în derulare proiecte transfrontaliere, reprezentanţi ai presei regionale dar şi româneşti din Slatina sau din Maramureşul de peste apă. Monumentul a fost sfinţit de episcopul vicar al Episcopiei Greco-catolice a Mukaciului Taras Lovka, rectorul Academiei de la Ujgorod şi preotul paroh din Biserica Albă, Gheorghe Pituleac, originar din satul Crăciuneşti din stînga Tisei.( În Biserica Albă, majoritatea credincioşilor sunt greco - catolici sau neo-protestanţi).
Dezvelirea bustului a fost precedată de un scurt şi emoţionant moment muzical- poetic realizat de un grup de eleve ale şcolii în regia profesoarei Maria Mihali. (În dreapta Tisei mi-e greu să ştiu cum e corect: Mihali sau Migali, întrucît litera g se citeşte h. De acea primarului Sighetului cei de dincolo îi spun doamna Hodja.)

Profesorul Mihai Clementev, de 9 ani directorul Şcolii româneşti din Biserica albă ne spunea că actuala clădire a instituţiei în care învaţă285 de elevi cu 45 de profesori este de pe vremea Imperiului austro-ungar şi are vreo 120 de ani vechime. De aceea s-au făcut demersurile necesare şi în curînd va începe construirea unei noi clădiri pentru şcoală, care, după finalizarea lucrărilor va primi numele „Mihai Eminescu”.
„Primindu-l în mijlocul nostru trăim un moment de sinceră mîndrie deoarece bustul acesta va purta sigiliul spiritualităţii noastre culturale”- spunea Maria Mihali, care a prezentat şi cîteva repere biografice ale Înaltului Oaspete, Mihai Eminescu, sub forma primului lui bust din regiune.

Romeo Săndulescu: „Ne-am adunat aici în Maramureşul istoric, să ne sfinţim personalitatea numărul unu a culturii române, Poetul tuturor românilor. Peste veacuri , profeţia s-a împlinit astăzi. De la Nistru pîn’ la Tisa Eminescu s-a întors aici la malul Tisei, pentru a ne veghea, pentru a ne binecuvînta şi a ne aduce aminte întotdeauna că limba română este limba sfîntă a istoriei şi culturii noastre, care este cea care trebuie să ne călăuzească. Ambasadorul României în Ucraina E.S. Traian Laurenţiu Hristea a transmis un mesaj(…) .Înmînez Placheta de Onoare a Consulatului General al României primarului Berinde, a doua personalitate care primeşte acest important însemn , şi Diploma de laureat pentru primar şi consiliul local pentru contribuţia adusă la realizarea şi inaugurarea monumentului”.
Eugenia Godja, primarul Sighetului Marmaţiei: „Plecînd de la o convingere lăsată testament de la moşi strămoşi, etnia românilor din această parte a Ucrainei a reuşit prin activităţile de astăzi să demonstreze cît de româneşte trăiesc cei de aici fiecare clipă, fără a uita însă că ţara pe care trebuie să o respecte este ţara în care locuiesc , că legea după care se călăuzesc este legea ţării în care trăiesc. Asta nu împiedică pe nimeni, om cu bună credinţă, să înţeleagă că are de transmis dintr-o generaţie în alta ceea ce reprezintă elementul de identitate al neamului său. Este de admirat aicea portul şi limba, obiceiurile pe care le aduceţi de departe, pe care le transmiteţi pentru viitorime:Vă felicit doamna Mihali pentru curata limbă românească în care ne-aţi vorbit. Domnule director Clementev, vă felicit pentru felul în care ştiţi să duceţi mai departe tradiţia prin generaţia tînără pe care o formaţi. Îl felicit şi pe primarul Berinde , dar şi autorităţile locale raionale şi regionale pentru că înţeleg ce important este ca într-un spaţiu multietnic, multiculturalitatea să fie elementul pe care se clădeşte valoarea unui popor. La fel vă felicit domnule consul general pentru tot ce aţi făcut pentru comunitatea românească de aici. Totodată vă aduc la cunoştinţă că autoritatea locală de la Sighet a început de o lună reparaţiile la podul istoric pentru care am suferit şi noi la fel ca dumneavoastră pentru că a trebuit să fie închis după 7 ani de la construire . în prima parte a lunii mai podul va fi redeschis .Să trăim cu sentimentul revederii pe podul frăţiei cît mai curînd”.
Theodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petru Dulfu” din Baia Mare
Distinsă adunare eminesciană. Toate rînduielile cele bune au fost făcute aşa cum se cuvine. Este o zi istorică. Istoria nu există numai în manuale. De cele mai multe ori manualele poartă între coperte istorii false. Istoriile popoarelor sunt uneori nedrepte cu persoane şi date istorice. Despre Ştefan cel Mare altfel scriu cărţile de istorie ruseşti, ucrainene sau turceşti. Există însă alte istorii corecte, Istoria păcii şi a limbilor. Mihai Eminescu este întîiul voievod al limbii române, mai presus de toţi voievozii pentru că în marea competiţie a lumii numai cultura este cea care lasă urme. Urmele adevărate de pace sunt urmele de cultură. Aici la Biserica Albă a fost o mănăstire şi biserică voievodală. Aici au fost îngropaţi primii voievozi ai Maramureşului. De aici a plecat organizarea, administrarea şi civilizarea Ţării Moldovei, celei mai mari provincii româneşti cu Bucovina şi Basarabia cu tot . Popularea cu statui şi busturi ale Voievodului Eminescu în aceste teritorii este cuviincioasă şi nici o autoritate nu are dreptul să interzică aşa ceva. Laudă autorităţilor ucrainene pentru această înţelegere. Limbile tuturor popoarelor sunt consolidate de scriitorii clasici, de cei care cultivă în creaţii aceste limbi. Cînd am deschis biblioteca românească din Biserica Albă am vrut să o denumim „Mihai Eminescu” dar nu s-a putut, întrucît în zonă trăiesc mai multe minorităţi, iar clădirea casei de cultură a primit numele de Centru Multicultural, dar noi tot biblioteca „Eminescu” o numim „Familia Română” cea mai mare revistă pentru românii de pretutindeni, care apărea la Oradea, va fi editată din acest trimestru la Baia Mare. Manifestarea de azi va fi consemnată în primul articol de fond al revistei (serie nouă).Dumnezeu să vă binecuvînteze cu cuvinte din limba română”.
„Lucrînd aici, dar fiind din România, cunosc foarte bine comunitatea românească de pe ambele maluri ale Tisei. Pot afirma că românii din dreapta Tisei sunt mai români decît cei din stînga Tisei- afirma preotul Pituleac. Mă bucur că în pieptul lor bate o inimă de creştini şi de maramureşeni adevăraţi. De aceea mă bucur şi mă rog pentru ei să ne refacem legăturile pe podul de peste apă, care iată, a întrerupt numeroase relaţii culturale, religioase şi familiale”.
După sfinţirea monumentului, primarul Berinde, împreună cu consulul general şi cei doi oficiali de la Ujgorod şi Rahău au plantat în spatele bustului puieţi de tei, plop, salcie şi brad, astfel încît Eminescu să rămînă mereu viu şi înălţător.
Articol trimis de Domnul Florentin NĂSUI, ziarist la Graiul Maramuresului.