marți, 13 noiembrie 2007

Festivalul Creaţiei Populare a Românilor din Transcarpatia


În vara acestui an, într-o zi frumoasă de mai, la Apşa de Mijloc a avut loc cea de-a XVII-a ediţie a Festivalului Creaţiei Populare a Românilor din Transcarpatia. Acest festival se organizează anual şi, prin rotaţie, ajunge în fiecare localitate românească cu participarea artiştilor din toate localităţile din zonă. Apşa de Mijloc a fost gazda acestui festival pentru a III-a oară, prima dată în anul 1992 şi a doua oară în 1999.
Pe teritoriul şcolii, plin de obiecte tradiţionale româneşti, de la vase de lut până la război de ţesut şi cuptor pentru copt pâine muzica răsună de dimineaţă. Din stradă, îndreptându-ne privirea înspre ograda şcolii, aceasta ne este furată de o cameră imensă amenajată în vechiul stil maramureşean, cu cergi, covoare ţesute de bătrânii locului, ladă de zestre şi tot ce s-ar putea găsi într-o casă bătrânească. Aşa arată scena, ca o cameră maramureşeană cu gazdele în aşteptarea oaspeţilor la „şezătoare”.
La cele văzute, nu ai cum să nu intri pe teritoriul şcolii, în acest loc de sărbătoare. La intrare, în stânga şi în dreapta, fetele, îmbrăcate în stil maramureşean, demonstrează cum au ţesut, cândva, bunicile lor, cum au lucrat cu lâna, au copt pâinea, au cusut. Băieţii, îmbrăcaţi şi ei ca nişte „moroşeni” adevăraţi, veghează la „apşencele” lor.
Exteriorul scenei, ceva mai modern decât interiorul, simbolizează prietenia dintre poporul român şi cel ucrainean, partea stângă fiind decorată în culorile roşu, galben şi albastru iar cea dreaptă în galben şi albastru.

Este ora 13:00. Pe scenă, un bătrân al locului, cântând din goarnă anunţă că sărbătoarea poate să înceapă. Îşi fac apariţia pe scenă gazdele festivalului, îmbrăcate în port maramureşean. Programa este prezentată în limbile română şi ucraineană.
Un grup de fete încearcă să transmită tăinicia descântecelor fetelor de daci, un moment extraordinar al festivalului. O surpriză plăcută este un grup de tinere învăţătoare de la şcoală care a pregătit un florilegiu de cântece populare româneşti. Au mai evoluat pe scenă grupuri de dansatori şi cântăreţi atât din dreapta cât şi din stânga Tisei. O prezenţă remarcabilă la această sărbătoare a fost grupul ucrainean de dansatori „Lisorub” care a uimit publicul ca de fiecare dată cu renumitul dans „Huţulka” şi „Sărita din Vodiţa”.

În această frumoasă zi, şcoala din Apşa de Mijloc a găzduit oaspeţi din toate localităţile româneşti şi din câteva sate ucrainene. Au mai fost oaspeţi din conducerea raională, regională, reprezentanţi ai Consulatului României la Cernăuţi, aleşii românilor în Rada Supremă a Ucrainei şi mulţi, mulţi alţii. Toţi au fost întâmpinaţi cu pâine şi cu sare. La sfârşitul festivalului, în jurul orelor 21:00, toţi invitaţii au putut gusta din bucatele pregătite special pentru această zi măreaţă.
Maramureşenii din dreapta Tisei pot să-i mulţumească directorului şcolii din Apşa de Mijloc,
Gheorghe M. Marina, acest OM, care incearcă şi chiar reuşeşte să arate că românii din Transcarpatia nu se deosebesc cu nimic de cei din România.

Ca de fiecare dată, organizatorii sărbătorii au arătat că sunt la înălţime, că la Apşa de Mijloc se trăieşte dintotdeauna româneşte, că portul şi tradiţiile s-au păstrat, că aici găseşti inimă de român în cetăţean al Ucrainei.

2 comentarii:

Lorinel Bratosin spunea...

Felicitari! Ai transpus o parte din frumusetea sufletului romanesc in aceasta prezentare a evenimentului, pacat insa ca cei abilitati de a contribui la aceasta "traire romaneasca pe pamant strain" sunt total dezinteresati de situatia lor.

Sergiu Dan spunea...

Va multumesc pentru aprecieri, domnule lorinel Bratosin.
Totodata, va felicit si eu pentru articolul despre Insula Serpilor:)
Sa auzim de bine.