luni, 12 noiembrie 2007

Apşa de Mijloc

Apşa de Mijloc, localitate românească din acelaşi Maramureş Istoric din dreapta Tisei este atestată documentar în anul 1406 şi are 7.000 de locuitori.

La Apşa de Mijloc românii trăiesc frumos. Încearcă să-şi păstreze rădăcinile, chiar şi după 601 ani. Şi reuşesc foarte bine acest lucru. După şase secole, aceşti oameni frumoşi gandesc, vorbesc şi trăiesc în limba română.
Apşenilor le este bine aici, au de toate. Aici nu găseşti case, ci palate adevărate cu 30 sau chiar 50 de camere. Într-o asemenea "casă", în living şi în dormitoare, este întins un parchet scump care străluceşte ca oglinda. Tavanul e îmbracat în lambriu sculptat. În loc de lămpi sunt candelabre din cristal. Nu se potrivesc parchetul cu tavanul, mesele cu dulapurile, candelabrele le iei în cap, dar fiecare obiect în parte te şochează când te gândeşti cât costă.
De când sunt micuţe, fetele primesc de la părinţi haine de blană cumparate din Moscova. O haină de nurcă porneşte de la 1. 500 de dolari, dar sunt aici şi haine scumpe, de 5. 000 de dolari.
În Apşa au mai rămas şi uliţe desfundate pe care, printre bolovani şi gropi, păşesc graţios femei frumos coafate, cu blănuri scumpe şi tocuri cui de zici că se pornesc la teatru. Maşini pe care în Occident nu le găseşti decât la saloanele de prezentare, alături de camioane ale armatei sovietice transformate în utilaje agricole şi rable la care numai roţile par de încredere. Magazine MARI şi mici, cu marfa claie peste gramadă sau aranjată frumos pe rafturi. Apşa de Mijloc este un amalgam.

Ca să-şi ridice astfel de palate, românii fac de toate. Nu se angajează toţi la stat sau la firme ucrainene că n-ar avea nici după ce să bea apă. Salariul mediu în zonă abia atinge 200 de dolari. Asa ca românii din satele transcarpatice pleacă la muncă la Moscova, în Siberia, Italia, Spania sau Franţa, oriunde pot să câştige mai mult de 1000 de dolari pe lună. Pentru mai puţin, n-are rost.
Primele palate au început să răsară după anii '80. Până atunci, comuniştii nu dădeau voie să-ţi ridici o casă mai mare de 250 de metri pătraţi de familie. La vremea aceea, cei mai mulţi români faceau business în Siberia. De exemplu, se duceau la Moscova, cumpărau seminţe de floarea soarelui, închiriau o maşină, trimiteau marfa pe drum şi peste o săptămână luau avionul şi ajungeau şi ei în Siberia. Un transport cu maşina costa echivalentul a 1. 500 de dolari. Prăjeau seminţele şi le vindeau la piaţă. Scoteau bani, dar era cumplit.
Românii din Apşa se mândresc nu doar cu vilele lor, hainele de blană şi maşinile de lux. De exemplu, apşenii sunt mândri de cele două biserici din lemn. Cea mai veche biserică de lemn din Apşa de Mijloc veghează satul de pe un deal încă de la 1428. O altă bisericuţă construită pe deal poartă hramul Sfântului Nicolaie şi datează din anul 1776. Monumentele de patrimoniu construite în stil maramureşean sânt acum închise. Dar asta nu înseamnă că aici, credincioşii nu mai au lăcaşe de cult deschise. Alte două mari biserici, de data aceasta mai "moderne", au fost ridicate în sat. În aceste două frumoase case de rugăciuni arhitectura este precum cea de la marile mănăstiri.
Sursa: Internet
OAMENI cu care Apşa de Mijloc se mândreşte

Mihail POP
-ministrul finanţelor din Republica Moldova-


Mihail Pop s-a născut la 31 octombrie 1955 în satul Apşa de Mijloc, regiunea Transcarpatică (astăzi în Ucraina). A absolvit Institutul Politehnic "Serghei Lazo" din oraşul Chişinău în anul 1977, specialitatea economia şi organizarea industriei produselor alimentare, obţinând calificarea de inginer-economist.

Posturi ocupate:
· 1977-1986 - şef al secţiei de planificare la Fabrica de Fermentare a Tutunului din oraşul Făleşti;
· 1986 – este angajat prin transfer ca economist principal, coordonator pe industrie la Asociaţia Raională Agro-industrială din oraşul Făleşti;
· 1989 - este transferat ca instructor al secţiei organizatorice la Comitetul raional Făleşti al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică (PCUS);
· 1990 - este ales ca şef al direcţiei financiare din raionul Făleşti;
· 1991-1994 - deţine funcţia de vicepreşedinte al Comitetului executiv raional Făleşti, şef al Direcţiei financiar-economice;
· 1994-1999 - este Şef al Inspectoratului Fiscal de Stat al municipiului Bălţi;
· 1999 - 2005 activează în funcţia de Şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lângă Ministerul Finanţelor;
· 4 mai 2005 - prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.385, este numit în funcţia de viceministru al Finanţelor;
· 12 octombrie 2005 - prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova este numit în funcţia de ministru al finanţelor;
· 20 octombrie 2005 - este nominalizat în calitate de Guvernator al Băncii Mării Negre pentru Comerţ şi Dezvoltare din partea Republicii Moldova;
· 9 decembrie 2005 - este nominalizat în calitate de Guvernator al Băncii Mondiale din partea Republicii Moldova;
· 31 octombrie 2005 - este decorat cu Ordinul "Gloria Muncii", pentru muncă îndelungată şi prodigioasă în organele administraţiei publice, contribuţie la perfecţionarea sistemului economico-financiar şi înalt profesionalism.


Vasile N. Dan

-Doctor în Ştiinţe Medicale-

Vasile N. Dan a studiat medicina în oraşul, Karaganda, Rusia. În prezent este căsătorit, soţia fiind şi ea medic din Moscova. Locuieşte în oraşul Krasnogorsk, la periferia Moscovei. Este medic-chirurg al Institutului "A. V. Vişniovskii", profesor, Doctor în Ştiinţe Medicale, membru al Academiei Române de Ştiinţe Medicale, membru al Uniunii Chirurgilor din Europa, autor a peste 335 de lucrări ştiinţifice, a două recomandări metodice, două filme ştiinţifice, 50 de publicaţii internaţionale, trei drepturi de autor pentru invenţie, a fost decorat cu medalia "În numele vieţii pe Pământ".

Lucrează în lumea medicinei de peste 50 de ani.


Nuţu M. Marina

-profesor de fizică-

Nuţu M. Marina la momentul actual are peste 75 de ani, este pensionar, locuieşte în Apşa de Mijloc. A fost profesor de fizică la şcoala din această localitate timp de 50 de ani, dintre care 30 de ani a fost director-adjunct al şcolii. A făcut parte din "mâna" de învăţători care a pus temelia şcolii şi au reuşit să facă din aceasta o adevărată "casă a educaţiei". Are o fiică, asistentă medicală, căsătorită fireşte, tot cu un medic. Şi mai are şi o nepoată cu care poate să se mândrească, absolventă a Facultăţii de Drept "Vasile Goldiş" din Arad.

Gheorghe M. Marina

-director de şcoală-

Gheorghe M. Marina s-a născut în anul 1964, a absolvit Şcoala Pedagogică din Orhei, Republica Moldova după care şi-a continuat studiile în Ucraina, aprofundându-se de această dată în istorie. După terminarea studiilor întră în colectivul pedagogic al şcolii. În anul 2000 devine directorul şcolii din Apşa de Mijloc, post pe care îl ocupă şi astăzi. Gheorghe M. Marina este singurul director de şcoală care a reuşit să îi aducă acesteia titlul de "Cea mai frumoasă şcoală din raion" şi să o plaseze pe lista celor mai frumoase şcoli din Transcarpatia şi chiar din Ucraina.

Niciun comentariu: