TOCpress, primul portal de știri al românilor din Ucraina

Clubul Maramureșenilor din dreapta Tisei a lansat, pe 1 decembrie, primul site de știri al românilor din Ucraina - TOCpress. Site-ul, care poate fi accesat la adresa www.tocpress.info, conține știri, interviuri, reportaje din comunitățile de români din regiunile Transcarpatia, Odesa și Cernăuți, precum și date istorice despre fiecare dintre cele trei zone locuite de români. Proiectul TOCpress își propune să devină o portavoce a românilor din Ucraina, atât în interiorul granițelor acestei țări, cât și în exterior, cum ar fi în România și în comunitățile românești din străinătate. De asemenea, acest portal de știri are printre obiective consolidarea relațiilor dintre românii care trăiesc în cele trei regiuni menționate, promovarea identității și valorilor românești în teritoriile locuite de români, descoperirea tinerelor talente care ar putea deveni modele pentru comunitățile din care fac parte și consolidarea potențialului românesc din Maramureșul Istoric, Sudul Basarabiei și Nordul Bucovinei. TOCpress își mai propune să devină o platformă unde românii din Ucraina să își poată face cunoscute opiniile, ideile, propunerile și problemele.

În afară de știri din interiorul comunității românești din Ucraina, TOCpress abordează și problemele românilor din celelalte state aflate în vecinătatea imediată a României. Prin urmare, românii din Republica Moldova, Serbia, Bulgaria, Ungaria și alte țări au, la rândul lor, o secțiune comună cu informații și știri de interes din regiunile în care trăiesc. Totodată, TOCpress își propune să fie un centralizatori al știrilor și informațiilor apărute în publicațiile românești din Ucraina și din alte state vecine unde există români.

Știrile și informațiile TOCpress sunt produsul românilor din Ucraina și din celelalte țări din jurul României, iar redacția este formată din corespondenți locali din fiecare regiune locuită de români.

Inițiatorul proiectului TOCpress, Clubul Maramureşenilor din dreapta Tisei, a fost înfiinţat in anul 2001, de către tinerii maramureşeni din dreapta Tisei (regiunea Transcarpatică, Ucraina) aflaţi la studii în Bucureşti şi în alte centre universitare din România și a funcționat o perioadă pe lângă Liga Tinerilor Români de Pretutindeni. La sfârşitul anului 2011, Clubul obţine statut de persoană juridică, devenind astfel organizaţie non-guvernamentală. Printre obiectivele Clubului Maramureșenilor se numără încurajarea tinerelor generații din Dreapta Tisei în ceea ce privește păstrarea religiei, culturii și limbii române, apărarea intereselor românilor din Maramureșul de peste Tisa, în vederea păstrării identității naționale, precum și sprijinirea etnicilor români veniți la studii în România.

94 de ani de la Unirea Bucovinei cu România

În urmă cu 94 de ani, Congresul General al Bucovinei consfințea, prin "Declarația de Unire a Bucovinei cu România", unificarea acestui tărâm românesc cu Țara Mamaă- cel de-al doilea moment istoric al Marii Uniri din anul 1918. Redăm, integral, textul declarației prin care s-a hotărât "unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare":

"Congresul General al Bucovinei, intrunit azi, joi, in 15/28 noiembrie, in Sala Sinodala din Cernauti, considera ca: de la fundarea Principatelor Romane, Bucovina, care cuprinde vechile tinuturi ale Sucevei si Cernautilor, a facut pururea parte din Moldova, care in jurul ei s-a inchegat ca stat; ca in cuprinsul hotarelor acestei tari se gaseste vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropnitele domnesti de la Radauti, Putna si Sucevita, precum si multe alte urme si amintiri scumpe din trecutul Moldovei; ca fiii acestei tari, umar la umar cu fratii lor din Moldova si sub conducerea acelorasi domnitori, au aparat de-a lungul veacurilor fiinta neamului lor impotriva tuturor incalcarilor din afara si a cotropirei pagane; ca in 1774 prin viclesug Bucovina a fost smulsa din trupul Moldovei si cu de-a sila alipita coroanei habsburgilor; ca 144 de ani, poporul bucovinean a indurat suferintele unei ocarmuiri straine, care ii nesocotea drepturile nationale si care prin strambatati si persecutii cauta sa-si instraineze firea si sa-l invrajbeasca cu celelalte neamuri cu cari el voieste sa traiasca ca frate; ca in scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca niste mucenici pe toate campurile de bataie din Europa sub steag strain pentru mentinerea, slava si marirea asupritorilor lor si ca ei drept rasplata aveau sa indure micsorarea drepturilor mostenite, isgonirea limbei lor din viata publica, din scoala si chiar din biserica; ca in acelasi timp poporul bastinas a fost impiedicat sistematic de a se folosi de bogatiile si izvoarele de castig ale acestei tari, si despoiat in mare parte de vechea sa mostenire; dara ca cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nadejdea ca ceasul mantuirii, asteptat cu atata dor si suferinta va sosi, si ca mostenirea lor strabuna, taiata prin granite nelegiuite, se va reintregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Stefan, si ca au nutrit vecinic credinta ca marele vis al neamului se va infaptui prin unirea tuturor tarilor romane dintre Nistru si Tisa intr-un stat national unitar; constata ca ceasul acesta mare a sunat!

Astazi, cand dupa sfortari si jertfe uriase din partea Romaniei si a puternicilor si nobililor ei aliati s-a intronat in lume principiile de drept si umanitate pentru toate neamurile si cand in urma loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungara s-a zguduit din temeliile ei si s-a prabusit, si toate neamurile incatusate in cuprinsul ei si-au castigat dreptul de libera hotarare de sine, cel dintaiu gand al Bucovinei desrobite se indreapta catre regatul Romaniei, de care intotdeauna am legat nadejdea desrobirii noastre.

Drept aceea, Noi, Congresul general al Bucovinei, intrupand suprema putere a tarii si fiind investit singur cu puterile legiuitoare, in numele Suveranitatii nationale, Hotaram: Unirea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei in vechile ei hotare pana la Ceremus, Colacin si Nistru, cu regatul Romaniei."

Ziarul de Prahova

"Din arhivele cernăuţene" şi "Bucovina 1774 – 1914" - lansare de carte la Suceava

                                                       


Sala „Elena Greculesi” a Bibliotecii Bucovinei „IG Sbiera” din Suceava va găzdui, miercuri, 28 noiembrie, două lansări de carte - „Bucovina 1774 – 1914”,  de Aurel Morariu, şi „Din arhivele cernăuțene – Scrisori către Ion Nistor”, de Doina Iovani, evenimentul marcând 94 de ani de la Unirea Bucovinei cu România.

Potrivit Radio Iaşi, tot pentru sărbătorirea a 94 de ani de la Unirea Bucovinei cu România, la Consiliul Judeţean va fi lansată o antologie cu toţi scriitorii bucovineni sub titlul „Sol Omnibus Lucet”. Evenimentul are loc la Palatul Administrativ din Suceava începând cu ora 15.00. De la ora 18:00, la Casa de Cultură a Sindicatelor Suceava va avea loc spectacolul “Pe-al nostru steag e scris unire”. Este vorba despre un spectacol de muzică populară oferit gratuit sucevenilor de către autorităţile locale şi judeţene. Vor evolua artişti locali şi naţionali, dar şi grupuri folclorice din Sângeorz, Cernăuţi şi Suceava. 

Pe data de 28 noiembrie 2012 sărbătorim 94 de ani de la Unirea Bucovinei cu România. Bucovina fusese luată de Imperiul Habsburgic în anul 1775, iar din anul 1867 a făcut parte din statul dualist austro-ungar. Chiar dacă a fost supusă de către austrieci unui aspru proces de deznaţionalizare şi de germanizare, Bucovina nu şi-a pierdut caracterul românesc. Astfel, la data de 28 noiembrie 1918, la Cernăuţi, a fost convocat un congres general al Bucovinei, la care au participat reprezentanţi ai românilor şi ai tuturor etniilor din această provincie. Acesta a proclamat, cu unanimitatea voturilor exprimate, unirea necondiţionată a Bucovinei cu România.

Radio România Iaşi

"Arc peste timp" - simpozion internaţional dedicat lui Eudoxiu Hurmuzachi

Institutul ”Eudoxiu Hurmuzachi“ pentru Românii de Pretutindeni  şi Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti, în colaborare cu Asociaţia Pro Basarabia şi Bucovina, organizează, miercuri, 28 noiembrie, Simpozionul Internaţional  ”Arc peste timp”, dedicat împlinirii a 200 de ani de la naşterea marelui istoric şi om de cultură român Eudoxiu Hurmuzachi.

Potrivit unui comunicat remis de Institutul ”Eudoxiu Hurmuzachi“, în cadrul simpozionului, vor avea loc dezbateri pe tema contribuţiei familiei Hurmuzăcheştilor la istoria, cultura şi civilizaţia românească, precum şi pe tema constituirii statului unitar român, cu principalele sale momente, respectiv 27 martie – 28 noiembrie – 1 decembrie 1918.

Evenimentul se va desfăşura începând cu ora 11:30, în Biblioteca Facultăţii de Litere, Strada Edgar Quinet, numărul  5 – 7, sector 1. În aceeaşi zi, la ora 19:00, participanții la simpozion sunt invitați la un concert de muzică românească - “Noi, europenii…”, susținut de studenți și profesori ai Universității Naționale de Muzică din Bucureşti. Acesta va avea loc la  Muzeul Municipiului Bucureşti (Palatul Şuţu), B-dul I.C. Brătianu nr.2, sector 3. Concertul face parte din stagiunea muzicală “Iosif Sava” 2012-2013 a fundației ACCUM.

"DESTINE ROMÂNEȘTI" - 100 de deportați din Republica Moldova vor vizita România

O sută de deportați sau persoane născute în deportare din Republica Moldova vor petrece un sejur de câteva zile în România, în perioada 27 noiembrie - 2 decembrie 2012, în cadrul proiectului "DESTINE ROMÂNEȘTI", derulat de Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Potrivit unui comunicat remis de Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, cele 100 de persoane de peste Prut vor petrece un sejur de șase zile la Onești, vor vizita o serie obiective culturale din România și vor participa la întâlniri cu diverse personalități.

Corul Popular "Dragoş Vodă" din Cernăuţi, la 20 de ani de activitate

 

Corul Popular "Dragoş Vodă" al Societății pentru Cultură Românească "Mihai Eminescu" din regiunea Cernăuţi a împlinit 20 de ani. La spectacolul aniversar al Corului condus de Cristina Chirilă, organizat zilele trecute în centrul Cernăuţiului, au fost prezenți foştii şi actualii membri ai societăţii Mihai Eminescu, soliştii de ieri şi de azi ai corului, preşedinţi de asociaţii culturale, ziarişti şi oameni de cultură din comunitatea românească din Nordul Bucovinei.

Membrii Corului Popular "Dragoş Vodă" au oferit în dar publicului cernăuţean o selecţie cu cele mai frumoase cântece corale, patriotice şi populare, care fac parte din repertoriul colectivului. Pe parcursul celor două decenii de activitate, corul a fost mereu prezent la manifestarile culturale și naţionale ale românilor din Nordul Bucovinei, la festivalurile "Florile dalbe" şi "Mărţişor", la sărbătoarea naţională "Limba noastră cea română" sau la Zilele Eminescu. De nenumărate ori, membrii corului "Dragoş Vodă" au luat parte la manifestările culturale de la Alba Iulia şi din alte mari centre culturale din România.

Peste tot, acasă şi în lume, "Dragoş Vodă" a fost întâmpinat cu aplauze şi cuvinte alese. Gânduri sincere şi frumoase, precum şi urări de viaţă lungă au fost adresate colectivului coral şi din partea intelectaulilor români din Cernăuţi, care speră că activitatea acestui minunat colectiv va fi încununată de succese şi în următorii ani, iar cântecele noastre românești îşi vor găsi un loc aparte în repertoriul Corului Popular "Dragoş Vodă" din Cernăuţi - inima Societăţii pentru Cultură Românească "Mihai Eminescu".

 

Vitalie ZÂGREA, Cernăuţi

Fotografii de Nicolae Hauca

Biblioteca „Glasul Bucovinei” - un vis împlinit al românilor din Cernăuţi

 

Odată cu inaugurarea Bibliotecii „Glasul Bucovinei” din Cernăuţi, în spaţiul literar românesc din această zonă minunată, a fost înscrisă o pagină nouă. De multă vreme se discuta despre deschiderea unei biblioteci româneşti la Cernăuţi şi, iată, în cele din urmă, visul celor interesaţi de a avea în centrul regional o asemenea bibliotecă, practic, a devenit realitate. Intelectualitatea română din Bucovina, profesori, scriitori, lideri ai asociaţiilor culturale, reprezentanţi ai mass-media au fost prezenţi, marţi, 20 noiembrie, la acest eveniment deosebit de important pentru mediul literar cernăuţean – inaugurarea Bibliotecii „Glasul Bucovinei”. Evenimentul a fost posibil graţie eforturilor depuse de profesorii Alexandrina Cernov şi Ilie Luceac, personalităţi marcante în domeniul literaturii şi culturii române bucovinene şi nu numai.

Doamna academician Alexandrina Cernov, directoarea bibliotecii „Glasul Bucovinei”, a încercat să ne împărtăşească această bucurie.  "Am inaugurat, astăzi, Biblioteca Editurii Alexandru cel Bun din Cernăuţi – „Glasul Bucovinei”, care se numeşte asemeni titlului revistei pe care o pregătim", ne-a spus doamna Cernov. Pentru început, biblioteca funcţionează cu cărţile donate de familia Luceac – Cernov. În afară de aceasta, am primit o donaţie de carte din partea Consulatului General al României la Cernăuţi, de la Mănăstirea Putna şi sperăm la mai multe donaţii. Noul preşedinte al Institutului Cultural Român, domnul Andrei Marga, ne-a promis că ne va da o donaţie mare de carte editată la Editura Institutului şi la Editura Academiei Române. De asemenea, avem colecţiile de reviste de la Institutul „Bucovina” al Academiei Române din Rădăuţi. Sperăm ca această biblitecă să funcţioneze foarte eficient. Vom oferi servicii şi pe internet. Vom organiza aici şi întâlniri interesante, cursuri de limba română ca limbă străină şi cursuri aprofundate de literatură română, de istorie, cultură şi civilizaţie românească”, a menţionat doamna academician Alexandrina Cernov, sperând  la o activitate benefică pentru toţi cititorii români din nordul Bucovinei. Domnia sa a ţinut să remarce faptul că inaugurarea acestei biblioteci a fost posibilă şi datorită susţinerii din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care a procurat mobila necesară, două calculatoare, plătind închirierea celor două săli ale bibliotecii şi salariul bibliotecarei. 

Emoţionată, dar mulţumită sufleteşte, s-a dovedit a fi şi doamna bibliotecară Nadina Ciobanu-Olaru, care ne-a asigurat că la Biblioteca „Glasul Bucovinei” din Cernăuţi pot fi găsite cărţi din domeniul istoriei, literaturii universale, literaturii române şi cărţi care ţin de Bucovina, albume, manuale pentru şcoli, instituţii superioare de învăţământ, pentru profesori care predau limba română şi, mai puţină, dar există şi literatură artistică pentru copii. Biblioteca va fi deschisă zilnic, de luni până vineri, între orele 9.00 şi 17.00.

Printre cei prezenţi la inaugurarea bibliotecii „Glasul Bucovinei” din oraşul Cernăuţi s-a numărat şi scriitorul Mircea Lutic, membru al Uniunii Scriitorilor din Ucraina, România şi Republica Moldova. Anume pe dumnealui l-am întrebat ce rol va juca această bibliotecă pentru comunitatea românească din Cernăuţi, pentru intelectualitatea din  nordul Bucovinei, pentru tinerii cititori.  Iată care este opinia domnului Lutic:  „Cred că dacă munca va fi organizată bine, această bibliotecă va avea un rol foarte important în educarea nu numai a tineretului,  dar şi a celor adulţi, fiindcă o biblitecă constituie un câmp destul de mare de acţiune culturală. E un eveniment cultural de anvergură. Eu consider că în zilele noastre, când lumea se despiritualizează, când lumea pierde legătura cu dumnezeirea prin cuvânt, biblioteca îl apropie, îl întoarce pe om la cuvânt, la legătura lui cu dumnezeirea. Personal, consider că gestul acesta este foarte important pentru noi, românii din Bucovina şi trebuie să facem cu orice prilej publicitate acestui gest. Trebuie să ştie fiecare român din Bucovina că există această bibliotecă. Şi eu din partea mea le mulţumesc foarte mult domnilor Alexandrina Cernov şi Ilie Luceac pentru faptul că au mai făcut un pas în întâmpinarea culturii, în încadrarea noastră în contextul cultural, de care avem atât de mare nevoie”.

Am încercat să aflăm şi părerea tânărului poet şi jurnalist Marin Gherman, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

„La Cernăuţi s-a simţit întotdeana necesitatea inaugurării unei biblioteci româneşti, precum şi a unei librării. Iată că astăzi am devenit martorii deschiderii unei biblioteci cu carte românească la Cernăuţi, o bibliotecă ca un tezaur, ca un patrimoniu cultural care ne va sluji în continuare nouă, românilor din nordul Bucovinei. Sper foarte mult că biblioteca va funcţiona eficient, va exista multă vreme şi va fi sprijinită în diferite moduri de mai mulţi sponsori. Mă bucur foarte mult şi sunt fericit pentru comunitatea românească din regiunea Cernăuţi, care, iată, de acum va avea şi o bibliotecă în limba română. Important este faptul că va rămâne un reper cultural, vor rămâne cărţile şi sperăm foarte mult că tineretul va fi insistent, va demonstra dragostea faţă de carte, faţă de limba română şi va fizita această unică bibliotecă românească din Cernăuţi” - a declarat Marin Gherman.

Primii care au făcut donaţii de carte Bibliotecii „Glasul Bucovinei” din Cernăuţi, dintre cei prezenţi la eveniment, au fost scriitorii cernăuţeni Ilie Tudor Zegrea şi Simion Gociu, iar juristul Eugen Patraş a promis că va abona Biblioteca în anul 2013 la toate publicaţiile româneşti care apar în regiunea Cernăuţi.

Prin inaugurarea acestei biblioteci româneşti la Cernăuţi, putem afirma cu toată încrederea că dacă există dorinţă şi unitate, putem făuri lucruri măreţe care vor dăinui în timp pe aceste meleaguri mioritice.

 Vitalie  ZÂGREA, jurnalist la radio „Ucraina-Internaţional”

Fotografii de Nicolae HAUCA